8 cauze ale deficitului de magneziu
Magneziul este un mineral esențial pentru sănătate, deoarece reglează sistemul nervos, ajută la relaxare și facilitează contracțiile musculare, dar și alte 300 de reacții chimice din organism. Tocmai de aceea, unii specialiști sunt de părere că toate bolile sunt asociate cu lipsa acestui mineral. Descoperă în cele ce urmează 8 cauze ale deficitului de magneziu!
Pe lângă faptul că este necesar pentru reglarea nivelului de electroliți din corp, magneziul este unul dintre mineralele cel mai greu de absorbit în organism, deoarece rinichii elimină o cantitate semnificativă.
Problemele cu memoria, dificultatea de a învăța și crampele musculare frecvente sunt câteva dintre semnele care indică o scădere sau o carență a acestui mineral.
Deși lipsa magneziului poate părea un lucru normal la început, cel mai bine este să identifici cauza și să intervii în timp util.
Tocmai de aceea, astăzi îți prezentăm 8 cauze ale deficitului de magneziu, dar și alimentele bogate în acest mineral pe care este indicat să le consumi.
Cauze ale deficitului de magneziu
1. Un consum limitat de lactate
Una dintre cele mai frecvente cauze ale deficitului de magneziu este un consum redus de alimente care conțin acest mineral. O dietă dezechilibrată bazată pe alimente nesănătoase împiedică absorbția unui nivel adecvat de magneziu.
2. Probleme intestinale
Afecțiunile de la nivelul intestinului sau al sistemului digestiv în general pot fi responsabile pentru deficitul de magneziu. Când corpul tău nu este capabil să realizeze procesele digestive și să absoarbă în mod corespunzător nutrienții, se creează un deficit de magneziu.
Îți recomandăm și:
3. Consum de alcool și laxative
Toxinele care se acumulează în organism ca urmare a consumului excesiv de alcool sau modificărilor produse de laxative pot împiedica absorbția magneziului.
Alcoolul afectează funcțiile renale și poate fi responsabil de epuizarea depozitelor de magneziu din țesuturi.
4. Proasta funcționare a rinichilor
Deficitul de magneziu este unul dintre primele indicii ale insuficienței renale. De cele mai multe ori această afecțiune nu este detectată la timp, tocmai pentru că doctorii nu includ măsurarea nivelului de magneziu în investigațiile medicale.
Dacă ai fost diagnosticat/ă cu o boală renală, este bine să mărești aportul acestui mineral.
Citește și:
5. Anumite medicamente
Medicamente precum cisplatina și anumite antibiotice pot afecta funcțiile renale, împiedicând absorbția unei doze suficiente de magneziu. Este o problemă comună, mai ales în rândul pacienților care urmează un tratament ce constă în administrarea acestor medicamente pe o perioadă lungă de timp.
6. Tulburări endocrine
Tulburările glandelor endocrine, precum disfuncțiile tiroidiene, paratiroidiene și diabetul pot afecta absorbția magneziului. Dereglările hormonale pot fi cauze ale deficitului de magneziu, creând o problemă majoră.
7. Suprasolicitarea fizică
Magneziul este un mineral esențial pentru performanțe fizice și mintale excelente. Dacă te suprasoliciți, este normal ca nivelul de magneziu să scadă.
8. Excesul de diuretice
Un lucru important de știut este că magneziul este eliminat prin urină. Prin urmare, se poate crea un deficit dacă obișnuiești să consumi prea multe diuretice. Nu contează dacă sunt diuretice naturale sau din comerț. Utilizarea excesivă îți poate afecta sănătatea.
Cum să combați cele 8 cauze ale deficitului de magneziu
Doza zilnică recomandată de magneziu este de 350 mg pentru bărbați și 330 mg pentru femei.
Pentru a mări aportul acestui mineral, poți opta pentru suplimente, băi cu săruri și loțiuni speciale, dar metoda cea mai indicată este consumul de alimente sănătoase.
Alimentele enumerate mai jos sunt cele mai recomandate. Cantitățile de magneziu specificate în dreptul lor corespund unei porții de 100 g.
- Cacao sau ciocolată neagră 420 mg
- Nuci braziliene 410 mg
- Făină din boabe de soia: 230 mg
- Migdale: 230 mg
- Arahide: 180 mg
- Nuci: 180 mg
- Alune: 180 mg
- Fasole: 60 mg
- Fistic: 160 mg
- Ghimbir: 130 mg
- Leguminoase: 120 mg
- Cereale integrale: 120 mg
- Semințe de floarea soarelui: 420 mg
- Alge uscate: 770 mg
- Tărâțe de grâu: 611 mg
- Caviar: 300 mg
- Sare de bucătărie: 290 mg
- Oregano uscat: 270 mg
Cantitățile de mai sus sunt doar aproximative, putând varia în funcție de calitatea produselor. Totodată, chiar dacă dozele corespund unei cantități de 100 g, asta nu înseamnă că toate alimentele de pe listă trebuie consumate în cantități atât de mari.
Încearcă să adopți o dietă echilibrată și să incluzi în ea și alimente care conțin magneziu și care contribuie la creșterea nivelului acestui mineral în organism.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Rondón-Berríos, Helbert. (2006). Hipomagnesemia. Anales de la Facultad de Medicina, 67(1), 38-48. http://www.scielo.org.pe/scielo.php?script=sci_arttext&;pid=S1025-55832006000100007&lng=es&tlng=es.
- Konrad M, Schlingmann KP, Gudermann T. Insights into the molecular nature of magnesium homeostasis. Am J Physiol Renal Physiol. 2004;286(4):F599-605.
- Meij IC, Koenderink JB, De Jong JC, De Pont JJ, Monnens LA, Van Den Heuvel LP, et al. Dominant isolated renal magnesium loss is caused by misrouting of the Na+,K+-ATPase gamma-subunit. Ann N Y Acad Sci. 2003;986:437-43.
- Herbert P, Mehta N, Wang J, Hindmarsh T, Jones G, Cardinal P. Functional magnesium deficiency in critically ill patients identified using a magnesium-loading test. Crit Care Med. 1997;25:749–55.