Uzura șoldului - simptome și prevenție - Doza de Sănătate
 

Uzura șoldului - simptome și prevenție

Știai că gelatina poate contribui la refacerea cartilajelor și previne deteriorarea lor? Trebuie să bei și doi litri de apă pe zi ca să îți menții corpul hidratat.
Uzura șoldului - simptome și prevenție

Ultima actualizare: 01 martie, 2022

Uzura șoldului este una dintre cele mai întâlnite și periculoase afecțiuni ale șoldului, așa că merită să-ți petreci câteva momente citind despre cele mai întălnite simptome și metode de prevenție!

Ce cauze determină uzura șoldului?

Uzura șoldului - simptome și prevenție

Încheietura șoldului este formată din capul femurului și adâncitura șoldului, o cavitate a articulației unde capul femural se încadrează perfect. În jurul acestei zone se află o rețea de fibre musculare și ligamente care susțin articulația, amortizând șocurile. Există două modalități prin care se poate produce uzura șoldului:

  • În primul rând, drept rezultat al trecerii timpului. Apare în jurul vârstei de 60 – 65 de ani.
  • Al doilea factor este osteoartrita, din cauza problemelor articulare provocate de o dislocare sau chiar de alimentația defectuoasă și a afecțiunii osoase. În acest caz, probleme de șold pot apărea chiar și de la vârsta de 30 – 35 de ani.

Află care sunt factorii de risc ale acestei afecțiuni dureroase:

  • Traumatismele: dislocările, leziunile și afecțiunile netratate corespunzător pot provoca uzura șoldului.
  • Circulația sângelui deficitară: insuficiența vasculară este o afecțiune pe care nu trebuie să o ignori.
  • Factorii congenitali: de multe ori, copiii se nasc cu probleme congenitale, precum displazia, probleme de dezvoltare sau altele.
  • Obezitatea
  • Fractura de col femural
  • Sexul feminin: boala este mai des întâlnită în rândul femeilor.
  • Dezechilibrele hormonale: de exemplu, în timpul sarcinii.

Uzura șoldului – simptome și prevenție

Uzura șoldului schelet
  • Evident, primul simptom al oricărei probleme articulare este durerea. Aceasta se simte la nivelul șoldului afectat, în zona inghinală sau la nivelul feselor. Este posibil chiar să se lase în jos, către genunchi, după care să se reflecte înapoi, către șezut.
  • La început, această durere nu va fi foarte intensă, ea apărând mai ales după un efort fizic, după o plimbare îndelungată, de exemplu, după ce ai alergat sau după ce ai ridicat greutăți. Dar durerea va dispărea după ce te odihnești.
  • Mai târziu, când uzura șoldului avansează, durerea va deveni mai intensă și îți va fi greu să faci chiar și activitățile zilnice, de exemplu urcatul scărilor. Când vrei să pui picior peste picior, vei simți ca o fisurare dureroasă.
  • Senzația de rigiditate a șoldului: apare după o perioadă de inactivitate, cum ar fi dimineața, după somn sau după ce ai stat mult timp pe scaun.

Pentru diagnosticarea uzurii de șold, sau coxartrozei, trebuie să mergi la medicul specialist ortoped, cât mai devreme! Acesta îți va examina mersul și mobilitatea șoldului și va efectua o radiografie de șold.

Îți recomandăm să citești și:

Durerea de șold: 6 cauze posibile

Cum se poate preveni uzura șoldului?

Gelatină pentru uzura șoldului

Din păcate, dacă suferi de durere de șold, trebuie să încerci să îți adaptezi stilul de viață la această afecțiune, deoarece nu există încă un leac. Acum că știi care sunt cele mai întâlnite simptome, citește în continuare pentru a afla metode de prevenție pentru uzura șoldului.

Îți recomandăm să ai o alimentație echilibrată, astfel încât organismul să aibă toți nutrienții de care are nevoie, să faci exerciții ușoare ca să îți păstrezi mobilitatea.

Nu abuza de medicamente antiinflamatorii sau de relaxare musculară. Acestea au efecte negative asupra ficatului pe termen lung.

Pe de altă parte, dacă vrei doar să pui în aplicare metode de prevenție, sau ai simptome foarte slabe, îți recomandăm următoarele pentru uzura șoldului:

  • Păstrează-ți mereu o greutate normală a corpului. 
  • Fă câteva exerciții fizice ușoare în fiecare zi, însă evită eforturile prelungite. Alege exerciții care să nu solicite șoldul și odihnește-te periodic.
  • Crește aportul de vitamina C, A și D, deoarece acești nutrienți ajută la sintetizarea colagenului. Deci, introduce în dietă fructe precum mango, ananas, pepene galben sau căpșuni, dar și legume precum cele crucifere, anghinare și usturoi, foarte bune pentru reducerea inflamațiilor articulare.
  • Gelatina este foarte bună pentru refacerea cartilajelor.
  • Nu ezita să iei suplimente cu magneziu. Acest nutrient este esențial atât în menținerea sănătății încheieturilor, cât și a întregului organism. Întreabă la orice farmacie sau magazin naturist și ți se va recomanda un astfel de supliment.
  • Bea cel puțin doi litri de apă pe zi. Este extrem de important să îți menții corpul hidratat. Astfel, și încheieturile vor fi hidratate, menținând cartilajele în stare bună. Nu uita acest sfat.
  • Unele persoane folosesc suplimente cu sulfat de glucozamină, foarte bun în caz de uzura șoldului. Este o modalitate naturistă pentru întărirea acestei părți a corpului, dar și a oaselor și a cartilajelor în general. Poți să ceri și părerea unui medic în privința beneficiilor lui.

Înainte de a lua orice supliment alimentar, discută întotdeauna cu medicul tău. Reține că unele suplimente pot interacționa cu medicamentele pe care le iei pentru coxartroză sau alte boli!


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Bennell, K. L., & Hinman, R. S. (2011). A review of the clinical evidence for exercise in osteoarthritis of the hip and knee. Journal of Science and Medicine in Sport. https://doi.org/10.1016/j.jsams.2010.08.002
  • Jaime, J., Arabia, M., & Henry, W. (2014). Artrosis y actividad física Arthrosis and physical activity Arthrose et activité physique. Revista Cubana de Ortopedia y Traumatología.
  • Morgado, I., Pérez, A. C., Moguel, M., Pérez-Bustamante, F. J., & Torres, L. M. (2005). Guía de manejo clínico de la artrosis de cadera y rodilla. Revista de La Sociedad Espanola Del Dolor.
  • Roberto Negrín, V., & Fernando Olavarría, M. (2014). Artrosis y ejercicio físico. Revista Médica Clínica Las Condes. https://doi.org/10.1016/S0716-8640(14)70111-7
  • Williams, P. T. (2013). Effects of running and walking on osteoarthritis and hip replacement risk. Medicine and Science in Sports and Exercise. https://doi.org/10.1249/MSS.0b013e3182885f26

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.