Bunătatea: o modalitate minunată de a-ți îngriji creierul

Deși uneori pare greu de crezut, suntem „programați” să fim buni. În plus, bunătatea este foarte benefică și pentru sănătate. 

Bunătatea de care dăm dovadă în viața de zi cu zi adaugă o doză de respect și sensibilitate în relațiile interumane. Mai mult, acțiunile bazate pe reciprocitate și intenția exclusivă de a face bine îmbunătățesc sănătatea mentală. 

Probabil te-ai gândit de multe ori că dacă „sădești” semințe bune, asta nu înseamnă vei avea parte de o „recoltă” bogată de respect.

Însă chiar dacă ai fost trădat sau dezamăgit în repetate rânduri, un lucru rămâne clar: poți trăi o viață mai bună dacă păstrezi întotdeauna o armonie între ceea simți și ceea ce faci.

În plus, oricât de surprinzător ar părea, creierul este programat genetic să facă bine. Este greu de crezut, deoarece intervin mereu alte tendințe biologice, cum ar fi invidia sau resentimentele care uneori cântăresc mai mult.

Te invităm să afli mai multe despre acest subiect interesant.

Creierul tău înțelege că bunătatea este importantă

Creierul înțelege că bunătatea este importantă

Jerome Kagan este un celebru profesor de la Universitatea Harvard care s-a specializat în „psihologia bunătății.”

  • Acesta susține că oamenii sunt programați genetic să facă bine. Cu alte cuvinte, toți am venit pe această lume cu „software-ul” instalat pentru a fi buni și a ne comporta ca atare.
  • Însă istoria și experiențele personale ne-au dovedit că lucrurile nu se întâmplă întotdeauna așa. Care este motivul?

Creierul înțelege că bunătatea, compasiunea și respectul sunt necesare. Există atunci alți factori care ne îndreaptă în direcția opusă? Să vedem care este răspunsul.

Bunătatea ne permite să supraviețuim ca specie

  • La vremea lui, Charles Darwin a formulat aceeași teză ca și profesorul Kagan. Creierul uman este programat să dea dovadă de bunătate pentru a asigura supraviețuirea speciei.
  • În plus, gesturile de bunătate ne ajută să înțelegem că avem o șansă mai mare de supraviețuire dacă ne sprijinim unul pe altul într-un grup decât dacă trăim singuri. 
  • Oamenii sunt empatici, deoarece această calitate le permite să identifice nevoile celorlalți, pentru a-i ajuta la nevoie și a asigura supraviețuirea grupului.
Bunătatea ne asigură supraviețuirea

De ce actele de bunătate nu sunt atât de abundente pe cât ar putea fi?

Este interesant de constatat că, deși oamenii sunt programați să facă bine, comportamentul lor de până acum în societate a pus această planetă în pericol.

Războaie, poluarea mediului, inegalități sociale, atacuri împotriva drepturilor omului… De ce ne comportăm în acest fel?

  • David Keltner este profesor la Universitatea din Berkeley și director al Centrului pentru Studiul Bunătății.
  • Acesta afirmă că societatea este construită în așa fel încât suntem înclinați să ne concentrăm mai mult pe conștiința individuală decât cea de grup.
  • Când oamenii își urmăresc propriile interese, balanța biologică înclină înspre invidie, furie, violență și competiție. Niciodată înspre bunătate.
  • Bunătatea și dorința de a face bine nu sunt utile dacă nu intenționezi decât să-ți îmbunătățești statutul prin acumularea de bogății și obținerea recunoașterii în plan social.

Este, cu siguranță, o veste deprimantă.

Bunătatea îngrijește creierul

Anumite dimensiuni psihologice, precum resentimentele, invidia sau stresul provocat de competiția continuă îți afectează sănătatea fizică și psihică.

  • Fiecare dintre noi s-a lăsat purtat de aceste vicii personale.
  • Devii conștient că sentimentele sau comportamentul tău sunt greșite, doar atunci când îți dai seama că te-au îndepărtat de esența ta, de rădăcinile tale.

Creierul tău știe foarte bine că aceste tendințe biologice către acțiuni negative te împiedică să stabilești conexiuni cu cei din jur, condamnându-te la o singurătate tristă și profundă.

Bunătatea îți oferă pace interioară

În schimb, bunătatea are un efect pozitiv asupra echilibrului tău interior. Este o sursă de pace și bunăstare spirituală.

  • Nu contează dacă oamenii din jur nu știu nimic despre gesturile de bunătate pe care le faci în fiecare zi.
  • Tu știi, iar asta este de ajuns, deoarece ești împăcat cu tine însuți.
  • Bunătatea și compasiunea activează regiuni puternice ale sistemului limbic cerebral.
  • O persoană miloasă este mai intuitivă, mai receptivă și mai atentă la tot ce se întâmplă în jurul ei.

Deși nu ești martor la prea multe acțiuni bazate pe respect și bunătate autentică în viața de zi cu zi, nu trebuie să te lași descurajat sau să încerci și tu să imiți acest comportament.

Chiar dacă pare greu de crezut, bunătatea este contagioasă. Nu uita că poți să fii cel mai bun exemplu pentru copiii, prietenii sau familia ta.

Gesturile mărunte pot avea un impact mare. Dacă transformăm cu toții bunătatea în motorul vieții de zi cu zi, rezultatele pe termen lung vor fi uimitoare.

Te-ar mai putea interesa