Un nivel scăzut de oxigen în sânge și demența

Pentru a-ți crește nivelul de oxigen din sânge, urmează o dietă bogată în fibre și consumă multe fructe și legume care conțin potasiu, magneziu și vitamina C.

Specialiștii ne avertizează tot timpul că trebuie să evităm obiceiurile care pot altera calitatea somnului. Aceștia susțin că practici precum servirea cinei la o oră prea târzie, uitatul la televizor înainte de culcare și utilizarea laptopului sau a telefonului mobil după ce ne-am așezat în pat sunt nocive pentru sănătate. Un nivel scăzut de oxigen în sânge duce la apariția demenței.

Din păcate, majoritatea dintre noi ignorăm aceste indicații. Drept consecință, ceasul nostru biologic suferă anumite schimbări ale căror consecințe sunt deseori foarte grave.

Privarea de somn și alte tulburări asemănătoare ne pot altera atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală. Mai mult, un studiu recent a demonstrat existența unei legături între lipsa de somn și dezvoltarea unor anormalități cerebrale asemănătoare celor prezente la pacienții care suferă de demență.

Studiul a fost realizat de către un grup de cercetători de la Departamentul de Probleme ale Veteranilor din Hawai. Aceștia au obținut date de la 167 de bărbați cu vârsta medie de 84 de ani, pe care i-au monitorizat până la moarte. Fiecare subiect a fost monitorizat timp de circa șase ani.

Autopsiile post-mortem s-au axat pe creierul subiecților, cercetătorii căutând urme lăsate de anevrisme minore sau modificări ale țesuturilor cerebrale. Acest tip de probleme este mult mai frecvent în rândul persoanelor care suferă de tulburări de somn cauzate de afecțiuni precum apneea sau emfizemul.

Studiul a relevat faptul că indivizii ale căror țesuturi cerebrale fuseseră afectate aveau un nivel de oxigen scăzut în sânge, factor strâns legat de declanșarea demenței.

Dacă ai un nivel scăzut de oxigen în sânge, îți crește riscul de a dezvolta anormalități cerebrale

Rezultatele studiului tocmai menționat sugerează faptul că cei care suferă de tulburări de somn și au un nivel scăzut de oxigen în sânge pot dezvolta anormalități cerebrale. Conform cercetătorilor, persoanele care își petrec 77-99% din ciclul lor de somn având un nivel scăzut de oxigen în sânge au un risc de patru ori mai mare de a suferi de această problemă decât ceilalți oameni.

Coordonatoarea proiectului, Dr. Rebecca P. Geller, afirmă că trebuie efectuate mai multe cercetări asupra legăturii dintre tulburările de somn și demență. Cu toate acestea, rezultatele studiului condus de Dr. Geller sunt foarte interesante având în vedere numărul mare—și aflat în continuă creștere—de persoane care suferă de tulburări de somn în zilele noastre.

Studiul a fost publicat în revista medicală a Academiei Americane de Neurologie, cu titlul „Asocieri ale leziunilor cerebrale descoperite în timpul autopsiei cu polisomnografia efectuată înainte de moarte”. Citindu-l, poți descoperi informații importante legate de durata de somn optimă, saturația oxigenului în sânge și pericolul apneei de somn.

Din ce cauze putem avea un nivel scăzut de oxigen în sânge?

Conform specialiștilor, anumite persoane pot avea un nivel scăzut de oxigen în sânge dacă suferă de următoarele probleme de sănătate:

• Boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
• Anemie și sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA)
• Fibroză pulmonară
• Boli cardiace congenitale
• Emfizem

Ce putem face dacă avem un nivel scăzut de oxigen în sânge?

Pentru a-ți crește nivelul de oxigen din sânge, este esențial să adopți o dietă care să includă alimente bogate în fibre. Consumă cantități suficiente de fructe și legume bogate în potasiu, magneziu și vitamina C. Te sfătuim să consumi fără ezitare următoarele alimente:

• Banane
• Avocado
• Țelină și pătrunjel
• Varză
• Spanac
• Citrice
• Castravete
• Broccoli
• Mere verzi
• Afine

De asemenea, este necesar să-ți reduci aportul zilnic de sodiu și să eviți grăsimile, zaharurile și alimentele procesate. Urmează orice sfat primești de la medicul tău în ceea ce privește remedierea tulburărilor de somn, deoarece aceste probleme afectează creierul și produc multe alte efecte negative, precum o dispoziție proastă, oboseală, dificultăți de concentrare, stres și  nu numai.