Bolile psihosomatice – riscuri și tratament - Doza de Sănătate
 

Bolile psihosomatice – riscuri și tratament

Stresul și anxietatea reprezintă factori ce pot declanșa anumite boli fiziologice în organism. Pentru a ne proteja împotriva problemelor de sănătate, este esențial să învățăm cum să ne echilibrăm din punct de vedere psihic.
Bolile psihosomatice – riscuri și tratament

Ultima actualizare: 19 noiembrie, 2018

Bolile psihosomatice sunt atât de frecvente în ziua de azi încât specialiștii bănuiesc că diverse afecțiuni fizice pot fi agravate de factori psihologici.

Legătura dintre minte și corp este foarte strânsă, motiv pentru care nu trebuie să subestimăm impactul pe care emoțiile îl pot avea asupra stării noastre de sănătate. Deși probabil te va surprinde, sentimentele noastre ne pot îmbolnăvi corpul.

Bolile psihosomatice constituie un obiect de cercetare de foarte mult timp. Specialiștii studiază legătura dintre psihologie și medicină, iar publicații ca Jurnalul cercetărilor psihosomatice (Journal of psychosomatic research) ne pun la dispoziție informații interesante legate de acest subiect.

Organizații precum Societatea Americană Psihosomatică (American Psychosomatic Society) popularizează în mod regulat cele mai recente descoperiri cu privire la legătura dintre organismul uman și emoții.

În articolul de azi te invităm să descoperi câteva informații de bază cu privire la bolile psihosomatice.

Emoțiile negative, cum ar fi stresul și anxietatea, pot avea efecte devastatoare asupra sănătății noastre dacă avem tendința să le reprimăm.

Bolile psihosomatice – când reprimarea emoțiilor îți poate afecta organismul

Recent, în cadrul unei conferințe TED (Tehnologie, Entertainment și Design), un psiholog a reușit să surprindă publicul într-un mod inedit, folosindu-se de un simplu pahar cu apă.

Inițial, cei care asistau la conferință au crezut că psihologul urma să le vorbească despre celebrul concept al paharului care poate fi privit ca fiind fie pe jumătate gol, fie pe jumătate plin. Însă psihologul i-a surprins, adresându-le următoarea întrebare: „Cât de greu credeți că este un pahar cu apă?

Bolile psihosomatice se pot declanța dacă atitudinea noastră e negativă

Spectatorii au oferit o varietate de răspunsuri, multe dintre care erau apropiate de cel pe care psihologul îl căuta. Dar aceasta—care este expertă în domeniul psihologiei emoționale—le-a oferit o explicație neașteptată.

  • Greutatea paharului de apă depinde de cât de mult timp trebuie să-l ținem în mână.
  • Nu este dificil să ținem paharul în mână timp de cinci minute. Dacă trebuie să-l ținem două ore, mâna noastră va obosi și în cele din urmă va trebui să ne lăsăm păgubași.
  • Această realitate se aplică și în cazul stresului. Dacă suntem stresați pentru o perioadă scurtă de timp, nu vom experimenta niciun efect secundar nociv. Însă, dacă stresul continuă să ne afecteze timp de mai multe săptămâni sau chiar luni, este posibil să ne îmbolnăvim.

Te sfătuim să citești și:

7 sfaturi pentru a alunga stresul din casă

Ce sunt bolile psihosomatice?

  • Închipuie-ți că ai un coleg de serviciu care te bârfește mereu pe la spate. Nu este vorba de o întâmplare unică, ci de un fenomen care se petrece de ceva timp și care a devenit un obicei al acestui coleg. Prin acțiunile sale, acesta va crea o atmosferă negativă pentru tine la locul tău de muncă.
  • Dacă lași să treacă luni de zile fără să-ți exprimi nemulțumirea, această reprimare a emoțiilor va avea un impact negativ asupra stării tale de sănătate. (La fel cum s-ar întâmpla dacă ai ține un pahar cu apă în mână timp de mai multe luni).

Bolile psihosomatice se declanșează atunci când mintea (psihicul) produce schimbări la nivelul organismului (soma). Aceste boli sunt atât de frecvente în zilele noastre încât unii specialiști bănuiesc că anumite afecțiuni fizice pot fi agravate de factori psihologici (stresul și anxietatea).

  • De pildă, problemele de sănătate precum psoriazisul, eczemele, ulcerele gastrice, hipertensiunea arterială și bolile cardiace pot fi favorizate de excesul de stres și anxietate.
  • Desigur, bolile psihosomatice nu afectează la fel pe toată lumea deoarece impactul emoțiilor asupra sănătății fizice variază de la un individ la altul. Fiecare înfruntă stresul în propriul său mod.
Depresia poate fi însoțită boli psihosomatice

Bolile psihosomatice, consecința reprimării emoțiilor asupra organismului

Atunci când ceva ne deranjează și nu suntem capabili să remediem problema în mod corespunzător, creierul nostru produce o emoție negativă ce are un impact asupra corpului. Activitatea impulsurilor nervoase crește, iar creierul produce anumiți neurotransmițători precum adrenalina. În aceste situații crește și nivelul cortizolului, iar acești doi neurotransmițători pot cauza următoarele simptome:

  • Creșterea susceptibilității organismului de a contracta boli (blocajele emoționale, stresul și anxietatea afectează anumite celule ale sistemului imunitar)
  • Creșterea pulsului
  • Amețeală și greață
  • Tremurături
  • Transpirație
  • Uscarea gurii
  • Dureri în piept
  • Dureri de cap
  • Dureri de stomac

Cum putem trata bolile psihosomatice?

Bolile psihosomatice pot fi evitate dacă nu ne reprimăm emoțiile

Deoarece majoritatea dintre noi nu am primit lecții de „managementul emoțiilor” (un subiect care ar trebui cu siguranță să fie predat în școli), reține următoarele sfaturi pentru a evita bolile psihosomatice:

  • Exersează-ți asertivitatea, adică exprimă-ți nemulțumirile atunci când acestea apar, nu după ce ocazia a trecut.
  • Reprimarea emoțiilor îți poate îmbolnăvi corpul. Cu toții trebuie să conștientizăm această realitate—emoțiile negative ne vor afecta sănătatea dacă nu le înfruntăm adecvat.
  • Practică sinceritatea emoțională în fiecare zi. Fii respectuos și asertiv și nu uita că a stabili limite cu privire la ceea ce tolerezi și ceea ce nu este un drept fundamental pe care îl avem cu toții. Nu este o dovadă de egoism să spui: „M-am săturat!
  • Rezervă o oră sau două în fiecare zi pentru tine însuți. Fă o prioritate din propria ta persoană, ieși la o plimbare sau bucură-te de hobbyurile tale favorite. Pur și simplu profită de acest timp liber pentru a-ți analiza gândurile.

Vrei să afli mai multe? Citește și:

5 tipuri de vampiri emoționali

Nu uita, dacă experimentezi orice disconfort fizic, cum ar fi indigestie, tahicardie sau amețeală, apelează la medic. Cu ajutorul unui tratament adecvat vei putea ține sub control aceste simptome.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Gasparino, Alba. (2009). Psicosomática y Adolescencia. Clínica y Salud20(3), 281-289. Recuperado en 01 de enero de 2019, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&;pid=S1130-52742009000300009&lng=es&tlng=es.
  • Green, A. (2005). Teoría. En A. Maladesky, B. Lopez y Z. López, Psicosomática. Aportes teórico-clínicos en el siglo XXI. Buenos Aires: Editorial Lugar.
  • Winnicott, D. (2010). El trastorno psicosomático En Exploraciones psicoanalíticas, Tomo I. Buenos Aires: Editorial Paidós.
  • Berrocal, Carmen, Fava, Giovanni A., & Sonino, Nicoletta. (2016). Contribuciones de la Medicina Psicosomática a la Medicina Clínica y Preventiva. Anales de Psicología, 32(3), 828-836. https://dx.doi.org/10.6018/analesps.32.3.219801
  • Satsangi AK, Brugnoli MP. Anxiety and psychosomatic symptoms in palliative care: from neuro-psychobiological response to stress, to symptoms’ management with clinical hypnosis and meditative states. Ann Palliat Med. 2018;7(1):75‐111. doi:10.21037/apm.2017.07.01

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.