Efectele nocive ale plasticului, un ucigaș tăcut - Doza de Sănătate
 

Efectele nocive ale plasticului, un ucigaș tăcut

Produsele din plastic fac parte din viețile noastre și este puțin probabil să renunțăm la ele prea curând. Prin urmare, este bine să le cunoști potențialele riscuri și să le folosești cu precauție. 
Efectele nocive ale plasticului, un ucigaș tăcut

Ultima actualizare: 25 mai, 2022

După cum știi deja, plasticul se află peste tot în jurul nostru. Îl poți vedea în magazine, acasă, la birou sau în vacanță. În articolul de azi, îți prezentăm efectele nocive ale plasticului și modul în care te poți proteja împotriva lor.

În urmă cu aproximativ 50 de ani, s-a produs o schimbare în modul în care este folosit plasticul, atât în economia globală, cât și în viața de zi cu zi. În prezent, acest material ne distruge planeta, ca urmare a poluării solului și a apei.

Plasticul: un ajutor sau un pericol?

Plasticul este o componentă centrală a vieții cotidiene și un produs de bază în locuințele noastre. Îl găsești în ambalajele produselor alimentare, în boluri sau în alte recipiente folosite în bucătărie, în obiecte pe care le utilizezi tot timpul. Pe scurt, plasticul este peste tot în jurul tău.

Deși crezi că toate aceste obiecte din plastic pe care le folosești în mod regulat îți îmbunătățesc viața, pe termen mediu și lung ele reprezintă o amenințare pentru sănătatea ta și a întregii planete.

Pentru a afla la ce tip de plastic te expui cel mai mult acasă sau la serviciu, trebuie să te uiți pe eticheta sau pe spatele fiecărui recipient, unde vei găsi un triunghi cu câteva litere în mijloc. 

Nu toate tipurile de plastic sunt la fel de periculoase. Iată care sunt sortimentele cele mai utilizate:

PET (polietilenă tereftalată)

Fiind folosit pentru fabricarea sticlelor, putem spune că acesta este cel mai răspândit tip de plastic de pe piață. Orice produs făcut din PET trebuie folosit doar o dată.

În caz contrar, conținutul unui astfel de recipient poate fi purtător de metale grele sau chimicale care modifică activitatea hormonilor din corpul uman.

HDPE (polietilenă de înaltă densitate)

Am putea spune că acesta este un tip de plastic „bun”. Totuși, nu trebuie să lași garda jos – și el poate transmite chimicale în apă sau în alte produse pe care le depozitezi într-un anumit recipient.

Efectele nocive ale plasticului de tip PET

LDPE (polietilenă cu densitate mică)

Acest tip de plastic eliberează chimicale în apă sau în oricare alt mediu în care se găsește. Este folosit pentru fabricarea pungilor de plastic sau a foliilor utilizate pentru ambalarea alimentelor.

PVC sau 3V (policlorură de vinil)

PVC-ul degajă două elemente extrem de toxice care pot modifica funcțiile hormonilor din corpul uman. Deși acest efect este cunoscut de toată lumea, materialul este folosit frecvent la fabricarea biberoanelor, de exemplu.

PP (polipropilenă)

Acesta este un un alt tip de plastic „bun” care poate fi transparent sau alb. Este folosit frecvent la fabricarea sticluțelor de sirop sau a recipientelor cu iaurt sau smântână.

PS (polistiren)

Acest tip de plastic este folosit la fabricarea paharelor de unică folosință sau a recipientelor în care se comercializează produse de fast food. Polistirenul conține un compus care poate cauza cancer (dar și alte boli). 

PC (policarbonat)

Acesta este cel mai periculos tip de plastic folosit pentru depozitarea produselor alimentare, deoarece eliberează o substanță extrem de toxică pentru organismul uman. Vestea cea mai proastă este că PC-ul este principalul material utilizat în fabricarea biberoanelor și a sticlelor cu băuturi pentru sportivi.

Măsuri pentru a te feri de efectele nocive ale plasticului

Efectele nocive ale plasticului asupra sănătății

În cadrul Universității  Miguel Hernandez din Alicante (Spania), cercetătorii au realizat un studiu pentru a examina o substanță care se găsește în multe obiecte din policarbonat: Bisfenol A.

Multe produse, printre care periuțe de dinți, sticle și suzete conțin acest tip de plastic care, potrivit studiului, poate produce modificări în metabolismul lipidelor și al glucozei din sânge, fapt care poate provoca afecțiuni hepatice și diabet. În plus, acesta poate mări stresul oxidativ, cauzând boli cardiovasculare.

Bisfenolul A modifică funcțiile pancreasului, provocând rezistență la insulină. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care există atâția oameni bolnavi de diabet în întreaga lume. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2014 statisticile arătau că 422 milioane de oameni suferă de această boală.

Cercetătorii au descoperit că Bisfenol A afectează glandele endocrine, însă acesta nu este singurul compus periculos cu care avem de-a face în fiecare zi.

Plasticul conține toxine care îți afectează sănătatea

Există numeroase substanțe dăunătoare în pesticidele pe care le introducem în organism prin consumul de fructe și de legume, dar și în ambalajele produselor pe care le mâncăm zi de zi.

Mai mult decât atât, nu numai alimentele pot fi toxice, ci și alte produse pe care le folosim des: solvenți, vopsele, adezivi sau chiar plombele dentare.

În ceea ce privește Bisfenol A, expunerea noastră la acest compus este uriașă. Intrăm în contact cu el încă de la naștere (sau chiar din pântecele mamei).

Efectele nocive ale plasticului sunt numeroase. Ce alte boli mai pot fi cauzate de toxinele adăugate în acest material? Lista este înfricoșătoare, întrucât,de 30 de ani încoace,  numărul este într-o continuă creștere:

  • Cancer (mamar, de col uterin, ovarian, cerebral, pulmonar, de prostată, de ficat)
  • Limfoame
  • Chisturi uterine, sterilitate și avorturi spontane
  • Hiperactivitate și sindromul deficitului de atenție
  • Pubertate timpurie la copii
  • Autism
  • Deformarea penisului la băieții mici
  • Boala Parkinson
  • Boli cardiovasculare și obezitate

Îți recomandăm să citești și:

Hainele strâmte – 9 pericole nebănuite

Cum te poți apăra de efectele nocive ale plasticului?

Deși prima soluție care îți trece prin minte este renunțarea completă la plastic, adevărul este că această sarcină ar fi aproape imposibilă. De ce? Motivul este foarte simplu și l-am menționat deja la început: suntem înconjurați de acest material!

Totuși, pentru a te proteja de efectele nocive ale plasticului, poți lua anumite măsuri pentru a reduce expunerea la toxinele din acest material. Schimbarea anumitor obiceiuri este benefică pentru sănătatea ta, a întregii omeniri, a plantelor, a animalelor și a mediului înconjurător.

  • Evită să mănânci și să bei produse ambalate în plastic.
  • Nu mai folosi recipiente din plastic pentru a depozita, a servi sau a încălzi mâncarea. 
  • Folosește vase de sticlă sau de metal în bucătărie.
  • Nu consuma alimente la conservă.
  • Folosește biberoane din sticlă pentru a-ți hrăni bebelușul (chiar dacă par mai periculoase din cauza riscului de a cădea și de a se sparge).
  • Nu cumpăra jucării din plastic flexibil și nu lăsa copiii să bage în gură astfel de obiecte.
  • Nu încălzi mâncarea la cuptorul cu microunde în vase de plastic.
  • Aruncă recipientele deteriorate sau topite.
  • Nu refolosi sticlele de plastic pentru a bea apă pe parcursul zilei.
  • Nu roade pixuri sau alte obiecte din plastic.
Efectele nocive ale plasticului precum poluarea apei

Dacă ții cont de aceste recomandări pentru a te feri de efectele nocive ale plasticului, poți preveni îmbolnăvirea și poți contribui la combaterea poluării și la protejarea planetei.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Thompson, R. C., Swan, S. H., Moore, C. J., & Vom Saal, F. S. (2009). Our plastic age. Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences. https://doi.org/10.1098/rstb.2009.0054
  • Browne, M. A., Dissanayake, A., Galloway, T. S., Lowe, D. M., & Thompson, R. C. (2008). Ingested microscopic plastic translocates to the circulatory system of the mussel, Mytilus edulis (L.). Environmental Science and Technology. https://doi.org/10.1021/es800249a
  • Avio, C. G., Gorbi, S., & Regoli, F. (2017). Plastics and microplastics in the oceans: From emerging pollutants to emerged threat. Marine Environmental Research. https://doi.org/10.1016/j.marenvres.2016.05.012

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.