Obiceiurile de somn prezic bolile degenerative
Cele mai recente studii științifice sugerează că obiceiurile de somn prezic bolile degenerative, în special dacă survin în timpul fazei MRO (mișcarea rapidă a ochilor, numită în engleză rapid eye movement/REM).
În articolul de azi, te invităm să descoperi mai multe informații despre acest subiect.
Ce presupun obiceiurile de somn?
Tulburările de somn și problemele asociate nu afectează doar persoanele care suferă de boli neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson, demența sau boala Alzheimer. Acestea modifică ciclul viselor și ne pot altera starea mintală, psihică și fizică. Obiceiurile de somn prezic bolile degenerative. Principalele tulburări ale somnului sunt:
- Apneea în somn (o scurtă întrerupere a respirației în timpul somnului)
- Urinarea în timpul somnului (în special în cazul copiilor)
- Insomnia (somn nesatisfăcător, insuficient sau agitat)
- Sindromul picioarelor neliniștite (membrele inferioare se mișcă constant în timpul somnului)
- Paralizia în somn (atunci când te trezești în toiul fazei MRO, creierul fiind în continuare activ, dar restul corpului, cu excepția ochilor, nu)
- Terorile nocturne (atunci când te trezești brusc, cuprins de o senzație de groază)
- Somnambulismul (atunci când mergi sau execuți diverse activități în timp ce dormi)
- Narcolepsia (atunci când adormi oricând și oriunde, într-un mod brusc)
Există și câteva tulburări ale somnului mai puțin frecvente, inclusiv:
- Hipersomnia idiopatică (alterarea cursului normal al odihnei și nevoia de a dormi 4 ore adiționale pe timpul zilei)
- Hipersomnia recurentă (episoade de somnolență în exces, care pot dura până la 20 de ore pe parcursul câtorva zile)
- Insomnia idiopatică (o tulburare neurologică ce presupune dereglarea ciclului trezire/somn)
Citește și:
Obiceiurile de somn prezic bolile degenerative în faza MRO
Conform unui studiu realizat de Secția de Neurologie a Spitalului Clinic din Barcelona, comportamentul organismului nostru în timpul fazei MRO a somnului ne poate avertiza cu privire la potențialul de a dezvolta anumite boli în viitor, cum ar fi boala Parkinson și demența senilă.
Pacienții care au coșmaruri în care sunt atacați sau maltratați și care se zbat sau plâng în timpul fazei MRO riscă să sufere ulterior de boli neurodegenerative. Cauza este o carență de dopamină la nivelul creierului.
Persoanele care manifestă asemenea simptome se pot duce la o clinică de somnologie, pentru a se supune unor investigații amănunțite. Astfel, ei vor putea identifica care sunt bolile pe care le pot dezvolta în viitor.
Aceste investigații sunt realizate în ambulatoriu în aceste clinici sau în spitale. Medicii analizează comportamentul din timpul fazei MRO pentru a determina riscul pacientului de a dezvolta o boală specifică.
Tulburările de somn ne-ar putea oferi indicii importante pentru a preveni narcolepsia, AVC-urile și somnolența. Medicii pot chiar să detecteze probleme respiratorii ca apneea în somn sau sforăitul.
Obiceiurile de somn prezic bolile degenerative și în alte circumstanțe
Pe lângă faptul că ajută pacienții care suferă de tulburări respiratorii asociate somnului, Spitalul Clinic din Barcelona oferă tratamente medicamentoase și explorează relația dintre epilepsie și tulburările de somn.
Conform neurologului Maria Gudin, nu este ușor să deosebești un episod de epilepsie de o tulburare a somnului. Colega sa, Mercedes Munoz, susține că boala Parkinson (cea de-a doua boală neurologică ca frecvență) survine mai des în rândul persoanelor care suferă de insomnie, anxietate și depresie.
- 80% dintre pacienții care suferă de boala Parkinson experimentează hipersomnie.
- 40% dintre aceștia suferă de tulburări de somn care se declanșează în timpul fazei MRO.
- Sindromul picioarelor neliniștite îi afectează pe 20% dintre acești pacienți.
Modificările obiceiurilor de somn îi afectează des pe pacienții care suferă de boli neurodegenerative, alterându-le calitatea vieții.
Înțelegerea obiceiurilor somnului
Deoarece obiceiurile de somn prezic bolile degenerative, ele trebuie abordate dintr-un punct de vedere terapeutic. Dr. Estefania Segura a asociat principalele tulburări de somn cu declanșarea unor boli mintale ca schizofrenia, depresia, anxietatea sau tulburarea bipolară.
Toate bolilemenționate, precum și anxietatea generalizată și sindromul de stres posttraumatic, sunt influențate de tulburările de somn. Conform specialiștilor, creșterea speranței de viață reprezintă principala cauză a numărului din ce în ce mai mare de cazuri de demență în general și de boala Alzheimer în particular.
Înaintarea în vârstă, boala Alzheimer și tulburările de somn sunt strâns legate unele de celelalte. Combinate cu o predispoziție genetică și diverse factori externi, acestea pot altera semnificativ calitatea vieții pacientului.
Mulți dintre acești pacienți ajung să se interneze în spital din cauza problemelor de somn. În aceste cazuri, modificările obiceiurilor de somn sunt mult mai severe decât la cei care nu prezintă boli asociate. Somnul celor care suferă de boala Alzheimer prezintă următoarele caracteristici:
- Mișcări accelerate
- Scăderea intervalului de timp dedicat somnului adânc și MRO
- Somnolență în timpul zilei
Principala cauză a acestor simptome este reprezentată de degradarea neuronilor. Hipotalamusul și ceasul intern sunt responsabili de somn și trezire, dar în cazul pacienților care suferă de boli neurodegenerative ele sunt dezechilibrate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Iranzo, A., Molinuevo, J. L., Santamaría, J., Serradell, M., Martí, M. J., Valldeoriola, F., & Tolosa, E. (2006). Rapid-eye-movement sleep behaviour disorder as an early marker for a neurodegenerative disorder: a descriptive study. Lancet Neurology. https://doi.org/10.1016/S1474-4422(06)70476-8
- Iranzo, A., Tolosa, E., Gelpi, E., Molinuevo, J. L., Valldeoriola, F., Serradell, M., … Santamaria, J. (2013). Neurodegenerative disease status and post-mortem pathology in idiopathic rapid-eye-movement sleep behaviour disorder: An observational cohort study. The Lancet Neurology. https://doi.org/10.1016/S1474-4422(13)70056-5
- Terzaghi, M., Sinforiani, E., Zucchella, C., Zambrelli, E., Pasotti, C., Rustioni, V., & Manni, R. (2008). Cognitive performance in REM sleep behaviour disorder: a possible early marker of neurodegenerative disease? Sleep Medicine. https://doi.org/10.1016/j.sleep.2007.06.013
- A., I., J.L., M., J., S., M., S., M.J., M., F., V., & E., T. (2006). Rapid-eye-movement sleep behaviour disorder as an early marker for a neurodegenerative disorder: a descriptive study. Lancet Neurology. https://doi.org/10.1016/S1474-4422(06)70476-8
- Kempfner, J., Sorensen, G., Zoetmulder, M., Jennum, P., & Sorensen, H. B. D. (2010). REM Behaviour Disorder detection associated with neurodegenerative diseases. In 2010 Annual International Conference of the IEEE Engineering in Medicine and Biology Society, EMBC’10. https://doi.org/10.1109/IEMBS.2010.5626212