Cum poți afla dacă suferi de reflux gastroesofagian?
Afecțiune numită “reflux gastroesofagian” reprezintă o tulburare digestivă din ce în ce mai frecventă în zilele noastre. Acesta se manifestă sub forma unei senzații de arsură și disconfort la nivelul stomacului și al esofagului. În general, aceste simptome apar după ce mănânci sau bei ceva.
Este posibil să suferi de reflux gastroesofagian fără să-ți dai seama. Pentru a-ți oferi o mână de ajutor, în articolul de azi te invităm să descoperi care sunt principalele caracteristici ale acestei tulburări, precum și cum o poți trata.
Ce înseamnă să ai reflux gastroesofagian?
Pentru a înțelege ce înseamnă să suferi de reflux gastroesofagian, trebuie mai întâi să analizăm cuvintele din care acest termen este alcătuit.
Cuvântul „reflux” înseamnă „întoarcere”. Când organismul este sănătos, digestia începe imediat după servirea mesei și este efectuată de o serie de mușchi și acizi. În cadrul acestui proces, căile de acces către stomac sunt blocate, astfel încât fluidele iritante să nu pătrundă în esofag.
Dacă suferi de reflux gastroesofagian, căile de acces către stomac rămân deschise. Drept consecință, sucurile gastrice pătrund în esofag împreună cu alimentele consumate.
Practic, este la fel ca atunci când vărsăm. Refluxul gastroesofagian ne lasă un gust acid și o senzație de arsură în gât și în cavitatea bucală. Dacă un pacient experimentează această problemă de mai multe ori pe săptămână, putem spune că el suferă de boala de reflux gastroesofagian.
Te-ar putea interesa și:
Ce factori provoacă boala de reflux gastroesofagian?
Această boală se manifestă după masă (indiferent dacă aceasta a fost copioasă sau nu) și poate fi cauzată de următorii factori:
- O hernie hiatală care presează partea superioară a stomacului, slăbind sfincterul esofagian și permițând acidului gastric să urce din stomac.
- Anumite medicamente precum aspirina, anticolinergicele, hipotensivele, bronhodilatatorii și dopamina. Fiecare dintre acestea afectează stomacul și esofagul într-un mod diferit.
- Obiceiuri alimentare nesănătoase, cum ar fi servirea mesei la ore nepotrivite, consumul de alimente picante sau iritante și dietele bogate în alimente procesate sau fast food.
- Graviditatea. Multe femei suferă de boala de reflux gastroesofagian în timpul sarcinii deoarece fătul presează stomacul, ceea ce slăbește sfincterul esofagian. Dacă te afli în această situație, este indicat să îți monitorizezi atent starea de sănătate, problema putând apărea și după ce naști.
- Supraponderalitatea. Acest caz este asemănător cu punctul anterior. Grăsimea abdominală exercită o presiune excesivă asupra stomacului, iar alimentele ingerate și sucurile gastrice urcă în esofag.
- Tensiunea psihologică, stresul, anxietatea, problemele financiare și nervozitatea pot deranja stomacul.
Cele mai frecvente simptome ale refluxului gastroesofagian sunt:
- O senzație de arsură sau de durere în stern (pirozis)
- Regurgitare (alimentele consumate revin în gură)
- Dificultăți de înghițire
- Dureri de piept necardiace (bolnavul poate avea impresia că face infarct)
- Râgâit
- O senzație de greutate după masă
- Greață
- Sughiț
- Disconfort la nivelul gâtului
- Afonie
- O senzație că ceva s-a blocat în gât
- Tuse nocturnă
- Bronhoconstricție
- Hemoragie internă
- Anemie
Cum se poate trata refluxul gastroesofagian?
Ca să eviți refluxul gastroesofagian, este esențial să adopți obiceiuri alimentare sănătoase. De pildă, evită alimente cum ar fi:
- Cafeaua
- Băuturile răcoritoare
- Ciocolata
- Sosul de roșii
- Băuturile alcoolice
- Oțetul
- Grăsimile animale (precum cele din componența mezelurilor)
- Condimentele puternice
- Muștarul
- Piperul
- Ardeiul iute
- Laptele și alte produse lactate
De asemenea, pentru a trata și preveni boala de reflux gastroesofagian, va trebui să:
- Eviți activitatea fizică excesivă după masă (este indicat fie să stai jos, fie să ieși la o plimbare)
- Nu te întinzi imediat după servirea mesei
- Nu te apleci imediat după masă
- Nu mănânci foarte repede
- Nu cari obiecte grele imediat după prânz sau cină
- Mesteci alimentele consumate foarte bine
- Nu vorbiești în timp ce mănânci
- Eviți să mănânci dacă ești mânios sau supărat
- Nu consumi băuturi răcoritoare sau sucuri îndulcite cu zahăr în timpul mesei
- Eviți fumatul
- Servești cina devreme
- Nu porți curele sau haine care strâng stomacul
- Adopți o cură de slăbire sănătoasă
- Practici yoga și meditație
Alimente indicate dacă suferi de refluxul gastroesofagian
Deja ți-am spus ce trebuie să eviți, așadar mai jos îți prezentăm care sunt alimentele indicate celor care suferă de reflux gastroesofagian:
- Salate proaspete
- Sucuri naturale
- Lapte vegetal (de orez, de ovăz, de migdale, de mei)
- Probiotice (iaurt sau chefir)
- Miere
- Nuci
- Ceaiuri de plante (în special de rădăcină de tătăneasă)
- Cardamom
- Ghimbir
- Apă
- Busuioc
Remedii naturiste pentru boala de reflux gastroesofagian
Atunci când experimentezi un atac de reflux gastroesofagian, nu ezita să încerci următoarele remedii naturiste simple:
Remediu cu oțet de mere
Amestecă o lingură de oțet de mere cu un pahar de apă. Bea amestecul pentru a-ți calma stomacul și a facilita digestia. Acest remediu acționează imediat și este ideal după servirea mesei.
Remediu cu bicarbonat de sodiu
Bicarbonatul de sodiu are mii de utilizări. Printre altele, acest produs este util pentru a trata durerile de stomac, gastrita și refluxul gastroesofagian. Pur și simplu dizolvă o lingură de bicarbonat de sodiu într-un pahar cu apă și bea remediul imediat.
Te-ar putea interesa și:
Remediu cu suc de aloe vera
Ai un ghiveci de aloe vera la tine acasă? Dacă răspunsul tău la această întrebare este „nu”, te sfătuim să-ți achiziționezi această plantă cât mai curând posibil. Aloe vera reprezintă un remediu eficient pentru numeroase boli, inclusiv pentru refluxul gastroesofagian.
Diluează gelul unei frunze de aloe vera într-o jumătate de cană de apă și bea remediul imediat ce simptomele bolii se fac resimțite.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Pacheco-Galván, A., Hart, S. P., & Morice, A. H. (2011). La relación entre el reflujo gastroesofágico y las enfermedades de la vía aérea: el paradigma del reflujo a vía aérea. Archivos de Bronconeumología, 47(4), 195-203. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0300289611000548?via%3Dihub
- Beltrán, B. F., Catalán, L. J., Menéndez, J., Calderón, J., Blank, C., Bierzowinski, A., & Reynoso, V. M. (1999). El reflujo gastroesofágico en los niños. Fisiopatología, clínica, diagnóstico y tratamiento. Revista Mexicana de Pediatría, 66(4), 161-168. https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumenI.cgi?IDARTICULO=16885
- Larraín, F., & Guiraldes, E. (1999). Reflujo gastroesofágico: un intento de clarificar conceptos. Revista chilena de pediatría, 70(4), 270-280. https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?pid=S0370-41061999000400002&script=sci_arttext
- Arín, A., & Iglesias, M. R. (2003, August). Enfermedad por reflujo gastroesofágico. In Anales del sistema sanitario de Navarra (Vol. 26, No. 2, pp. 251-268). Gobierno de Navarra. Departamento de Salud. http://scielo.isciii.es/scielo.php?pid=S1137-66272003000300008&script=sci_arttext&tlng=en
- Tagle Arróspide, M., Aguinaga Meza, M., & Vásquez Rubio, G. (2003). Hernia hiatal como factor de riesgo para esofagitis erosiva: Experiencia y hallazgos endoscópicos de una población peruana con pirosis. Revista de Gastroenterología del Perú, 23(1), 36-40. http://www.scielo.org.pe/scielo.php?pid=S1022-51292003000100005&script=sci_arttext
- GASTROESOFÁGICO, R., CÍCLICOS, S. D., RECURRENTES, Y. C. O., & DE OTRA, E. T. I. O. L. O. G. Í. A. (2002). Regurgitación y enfermedad por reflujo gastroesofágico. Anales españoles de pediatría, 56(2), 151. https://pdfs.semanticscholar.org/f56e/795b65e212643555e138faf1d06e8b5b4f1d.pdf
- Izquierdo Hernández, A., Armenteros Borrell, M., Lancés Cotilla, L., & Martín González, I. (2004). Alimentación saludable. Revista cubana de enfermería, 20(1), 1-1. http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0864-03192004000100012
- Hlebowicz, J., Darwiche, G., Björgell, O., & Almér, L. O. (2007). Effect of apple cider vinegar on delayed gastric emptying in patients with type 1 diabetes mellitus: a pilot study. BMC gastroenterology, 7(1), 46.
- Zurita García, H. D. (2018). Aplicaciones culinarias de la manzanilla, llantén y aloe vera para la gastritis (Bachelor’s thesis, Quito: Universidad de las Américas, 2018). http://dspace.udla.edu.ec/handle/33000/9772
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.