Cum îți dai seama că un ou este stricat - Doza de Sănătate
 

Cum îți dai seama că un ou este stricat

Când vine vorba de ouă, trebuie să fii foarte atent deoarece, dacă sunt stricate, acestea pot provoca toxiinfecție alimentară. Tocmai de aceea este important să te asiguri că ouăle sunt proaspete înainte de a le consuma. 
Cum îți dai seama că un ou este stricat
Lourdes Martínez

Verificat și aprobat de farmacistul Lourdes Martínez.

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Știi cum îți dai seama dacă un ou este stricat? În general, dacă temperaturile sunt ridicate, alimentele se depreciază mult mai repede. Dacă vrei să afli dacă ouăle pe care le ai în frigider de ceva timp încă mai sunt comestibile, citește și pune în practică trucurile de mai jos.

Ouăle sunt alimente la care trebuie să fii foarte atent deoarece, dacă le consumi stricate, te poți îmbolnăvi. Prin urmare, este important să te asiguri că sunt încă proaspete înainte de a le mânca.

Cum îmi dau seama dacă un ou este stricat?

Există mai multe modalități de a afla dacă un ou este stricat sau nu. De exemplu, dacă îl zbați și se aude cum gălbenușul se izbește de coajă, înseamnă că oul nu mai este bun.

Iată alte metode eficiente de testare a prospețimii ouălor!

Pune oul în apă

Un ou este stricat într-un vas cu apă

Primul lucru pe care îl poți face este să pui oul într-un vas cu apă, de preferat transparent pentru a vedea mai bine rezultatele. Ține cont de următoarele ponturi:

  • Dacă oul se scufundă rapid și rămâne la fundul vasului în poziție orizontală, înseamnă că este încă proaspăt.
  • Dacă se scufundă încet și stă la fund în poziție diagonală sau verticală, oul nu este proaspăt.
  • Raționamentul este următorul: cu cât unghiul creat la fundul vasului este mai mare, cu atât oul este mai vechi. Însă acesta încă mai poate fi mâncat.
  • Dacă oul nu se scufundă și plutește la mijlocul vasului, înseamnă că este stricat și nu ar mai trebui consumat.
  • Dacă oul plutește la suprafața apei, înseamnă că este stricat în totalitate și trebuie aruncat.

Efectul de plutire este provocat de gazele pe care materialele organice le produc atunci când se descompun. Prin urmare, dacă oul plutește, nu ar trebui consumat.

Fierbe oul

Poți afla dacă un ou este stricat după ce îl fierbi
  • Dacă îl fierbi, îl tai în jumătate și vezi că gălbenușul este în centru și că există un spațiu mic plin cu aer, înseamnă că oul este încă bun.
  • Dacă gălbenușul este mai aproape de coajă și există mult aer în el, oul nu mai poate fi mâncat.

Sparge oul

O altă modalitate simplă de a-ți da seama dacă un ou este stricat este să îl spargi într-o farfurie.

  • Dacă oul nu se împrăștie prea tare și gălbenușul rămâne intact, atunci oul este proaspăt. 
  • Dacă albușul și gălbenușul se împrăștie pe toată farfuria, iar gălbenușul se dispersează complet, ar fi mai bine să arunci oul.

Caută data expirării

Data expirării arată dacă un ou este stricat

Un aspect de care trebuie să ții cont este și data la care găina a depus oul. Aceasta poartă denumirea de „săptămâna 0”. Începând cu săptămâna 3, ouăle nu ar mai trebui comercializate. Motivul îl reprezintă faptul că ouăle expiră în săptămâna 4, potrivit datei de pe ambalaj. Din acel moment, aceste alimente încep să își piardă proprietățile organoleptice, drept pentru care trebuie să fim precauți în privința consumului, mai ales începând cu săptămâna 6.

Pentru a menține ouăle în stare bună, este recomandat să le ții în cofrajul original, într-un loc uscat și răcoros. În acest fel, acestea se păstrează proaspete până la trei săptămâni.

Dacă ouăle au fost gătite, ține resturile în frigider într-un recipient închis ermetic. În acest fel ouăle se mențin comestibile încă 3 – 4 zile. Cu toate acestea, este indicat să verifici mirosul și alte aspecte pentru a-ți da seama dacă mai sunt bune.

Nu uita că mâncarea se strică mai repede dacă temperaturile de afară sunt ridicate. Prin urmare, în perioadele călduroase este recomandat să ții ouăle gătite în frigider doar 2 zile.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Carbajal, A. (2013). Manual de Nutrición y Dietética. Departamento de Nutrición. Facultad de Farmacia. Universidad Complutense de Madrid. https://doi.org/10.1007/s13398-014-0173-7.2
  • Uribe, C., & Suárez, M. C. (2006). Salmonelosis no tifoidea y su transmisión a través de alimentos de origen aviar. Colombia Medica.
  • Fálder, Á. (2004). Enciclopedia de los Alimentos. Distribución y Consumo.
  • Sayar, R. (1988). Nutrientes del huevo, composición química, buenas prácticas.
  • Departamento de Agricultura de los Estados Unidos. (2013). Las Enfermedades Transmitidas por los Alimentos: lo que Necesitan Saber los Consumidores. Servicio de Inocuidad e Inspección de Los Alimentos. https://doi.org/10.1016/j.optcom.2005.04.082

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.