6 simptome ale nivelului ridicat de cortizol

3 minute

Reducerea aportului de cafea și creșterea consumului de energie prin intermediul mișcării constituie pași esențiali pentru a ține sub control nivelul cortizolului.

6 simptome ale nivelului ridicat de cortizol

Scris de Ivan Aranaga Amengual

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Cortizolul (numit și hidrocortizon) este un hormon produs de glanda suprarenală. Un nivel ridicat de cortizol poate avea un efect negativ asupra stării de sănătate. Descoperă în cele ce urmează care sunt principalele simptome ale nivelului ridicat de cortizol.

Acest hormon mărește glicemia, inhibă formarea oaselor și cauzează boli ca obezitatea. Dacă ai un nivel ridicat de cortizol, vei fi diagnosticat cu hipercorticism sau sindromul Cushing. Această boală duce la acumularea excesivă a grăsimii, hipertensiune arterială și stres excesiv.

Ca să-ți dai seama dacă suferi sau nu de hipercorticism, ține cont de următoarele simptome ale nivelului ridicat de cortizol:

1. Câștig în greutate subit

Câștigul în greutate este unul dintre primele simptome ale nivelului ridicat de cortizol. Acesta este cel mai vizibil în partea superioară a corpului, grăsimea acumulându-se în regiuni precum umerii, pieptul și spatele.

Cel mai ciudat aspect este faptul că brațele și picioarele pacientului vor continua să fie suple.

2. Probleme cutanate

Simptome ale nivelului ridicat de cortizol pe pielea unei femei

Și pielea va fi afectată de un nivel ridicat de cortizol. Hipercorticismul poate cauza:

Acnee
Leziuni purpurii pe sâni, abdomen și coapse
Vânătăi
Creșterea excesivă a părului facial și corporal

3. Simptome musculo-scheletice

Cortizolul în exces poate afecta mușchii și oasele. Structura oaselor devine slăbită, ceea ce crește riscul de fracturi, în special la nivelul coastelor și al coloanei vertebrale.

4. Deficiențe ale sistemului imunitar

Simptome ale nivelului ridicat de cortizol ce vizează imunitatea

Timusul, o glandă care reglează sistemul imunitar uman, este de asemenea afectat de un nivel ridicat de cortizol. Hipercorticismul poate cauza moartea celulelor, sistemul imunitar începând să atace țesuturile corpului în locul virusurilor.

Cele mai frecvente consecințe ale slăbirii sistemului imunitar sunt astmul și reacțiile alergice.
Însă starea pacientului se poate înrăutăți și mai mult. În cele mai grave cazuri, hipercorticismul provoacă lupus, boala Crohn și fibromialgie.

5. Depresie și modificări ale dispoziției, pe lista de simptome ale nivelului ridicat de cortizol

Anxietatea este unul dintre cele mai răspândite simptome ale stresului în exces. Aceasta tinde să fie însoțită de modificări constante și bruște ale dispoziției pe tot parcursul zilei. Dacă problema avansează foarte mult, se poate declanșa depresia.

Anumite studii au demonstrat că un nivel ridicat de cortizol reduce fluxul sanguin spre creier și aprovizionarea acestui organ cu glucoză. Acești factori afectează abilitatea celulelor creierului de a absorbi glucoza, putând cauza moartea lor.

6. Oboseală și insomnie

Oboseala excesivă pe lista de simptome ale nivelului ridicat de cortizol

Energia oferită de cortizol poate fi contraproductivă. Corpul este excesiv de activ ziua și nu reușește să se odihnească. Pe timp de noapte, plusul de cortizol inhibă relaxarea și îngreunează somnul.

În condiții normale, nivelul cortizolului crește în jurul orei 8 dimineața, pentru a aproviziona organismul cu energie.
Dar la pacienții cu hipercorticism, lucrurile stau invers: hormonul este activ noaptea, iar dimineața nivelul său scade.

Cum se poate reduce nivelul cortizolului?

Mai jos îți prezentăm câteva sfaturi pentru a-ți reduce nivelul de cortizol, astfel încât să ai o viață mai sănătoasă.

Spune adio cafelei

Cafeina tinde să mărească nivelul cortizolului din sânge cu cel puțin 30% într-o singură oră. În anumite situații, acest efect poate persista până la 18 ore. Dacă vrei să-ți reduci catabolismul și să stimulezi anabolismul, nu mai bea cafea.

Încearcă să dormi mai mult

Somnul insuficient pe lista de simptome ale nivelului ridicat de cortizol

Îmbunătățește-ți ciclul somnului consumând infuzii precum ceaiul de mușețel sau de valeriană înainte de culcare. Acestea ajută corpul să adoarmă și să se odihnească mai mult timp.

Pe lângă faptul că nivelul cortizolului va scădea, vei arăta mai tânăr și sănătos, impactul trecerii anilor fiind redus.

Fă mișcare

O rutină regulată de exerciții mărește masa musculară, stimulează producția de serotonină și dopamină și reduce riscul de anxietate și depresie. Totodată, mișcarea te ajută să consumi plusul de energie produs de hipercorticism și reduce nivelul cortizolului.

Menține-ți glicemia stabilă

Servește mese bogate în carbohidrați, proteine și fibre pentru a-ți ține sub control glicemia. Te sfătuim să iei suplimente pe bază de vitamina B, calciu, magneziu, crom, zinc, vitamina C și acid alfa-lipoic (ALA).

S-ar putea să te intereseze...

Abraham, S. B., Rubino, D., Sinaii, N., Ramsey, S., & Nieman, L. K. (2013). Cortisol, obesity, and the metabolic syndrome: A cross-sectional study of obese subjects and review of the literature. Obesity. https://doi.org/10.1002/oby.20083
Alava, L. A. R., Cantos, I. D. B., MacÃas, E. I. P., & Pico, U. C. D. (2018). El estrés y su impacto en la salud mental de los docentes universitarios. Revista Caribeña de Ciencias Sociales, 3.
Brown, E. S., Varghese, F. P., & McEwen, B. S. (2004). Association of depression with medical illness: Does cortisol play a role? Biological Psychiatry. https://doi.org/10.1016/S0006-3223(03)00473-6
Björntorp, P., & Rosmond, R. (2000). Obesity and cortisol. In Nutrition. https://doi.org/10.1016/S0899-9007(00)00422-6
Cortés Romero, Celso Enrique, Escobar Noriega, Alejandra, Cebada Ruiz, Jorge, Soto Rodríguez, Guadalupe, Bilbao Reboredo, Tania, & Vélez Pliego, Marcela. (2018). Estrés y cortisol: implicaciones en la ingesta de alimento. Revista Cubana de Investigaciones Biomédicas, 37(3), 1-15. Recuperado en 02 de enero de 2022, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0864-03002018000300013&lng=es&tlng=es.
Polo Llerena, L., Martínez Aguilar, L. M., Bermúdez Daza, A. M., & Villamizar De La Hoz, E. (2021). Papel del ritmo circadiano en el infarto agudo de miocardio. Biociencias, 87-104.

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.