Efectele muzicii asupra stării noastre de spirit

30 martie 2017
Știai că muzica ajută la tratarea bolilor psihice, dar și fizice? Nu contează ce gen alegi. Toate stilurile sunt la fel de benefice!

Muzica te relaxează, îți ia gândul de la probleme, te face să dansezi, dar și să cânți cât te țin plămânii. Un cântec poate spune chiar povestea ta, oferindu-ți ocazia să renunți la trecut. Avem mai mare nevoie de muzică decât ne-am putea închipui. Efectele muzicii asupra stării de spirit nu pot fi neglijate, muzica transformând o zi întunecată într-o explozie de culoare.

Efectele muzicii asupra stării de spirit

Efectele muzicii asupra stării precum îmbunătățirea dispoziției

Care ar fi efectele muzicii asupra stării noastre de spirit? De fapt, efectele acestora se pot vedea în viața de zi cu zi încă din începuturile vremurilor. Chiar și în vremea marilor filozofi, aceștia cântau laude pentru a se elibera de stres.

Anumite cântece sau imnuri sunt folosite în războaie pentru a insufla curaj și încredere soldaților. La evenimentele sportive, muzica are rolul de a anima mulțimea. În școli, copiii învață alfabetul și numerele prin intermediul cântecelelor.

Chiar și magazinele folosesc muzica pentru a te încuraja să cumperi un anumit produs, iar restaurantele apelează la acest instrument pentru a-ți stimula apetitul. În cabinetele stomatologice, o melodie poate relaxa pacienții, iar în lift, alungă plictiseala celor prezenți.

Având în vedere toate aceste aspecte și multe altele, putem concluziona că muzica îți influențează starea de spirit. În plus, îți oferă mai multă încredere în tine și îți alungă fricile.

Citește și:

7 alimente care îți îmbunătățesc dispoziția

Nu contează genul de muzică pe care îl alegi

Fiecare persoană are propriile gusturi în muzică, dar există și câteva stiluri „universale” care au efecte remarcabile. Melodiile cântate de mama ta când erai în pântecele ei, cântecele pe care le ascultai când erai copil sau cele pe care le asociezi cu o experiență plăcută îți dau întotdeauna o stare de bine.

Anumite melodii au un efect calmant, diminuând anxietatea, stresul și grijile. Nu vorbim aici neapărat despre muzică clasică sau favorabilă meditației, ci de tot felul de cântece, chiar și de dragoste, R&B, etc. Unele sunete au o abilitate extraordinară de a atenua emoțiile negative. Deși anumite ritmuri „îmbie” mai mult la relaxare, orice stil muzical poate funcționa în scop terapeutic.

Efectele muzicii asupra stării precum relaxarea

Poți folosi această tehnică oricât de des dorești. Efectele muzicii asupra stării te pot ajuta și pe tine. Unele persoane simt nevoia să asculte melodii mai ritmate pentru a-și îmbunătăți dispoziția, iar altele obțin acest efect de la cântece mai lente.

Muzica, somnul și capacitatea de concentrare

Când erai la școală, profesorii fredonau diverse cântece pentru a te ajuta să reții anumite lucruri: culori, animale, țări, etc. Dacă asociezi informațiile cu o melodie, ți le amintești mult mai ușor.

În plus, anumite sunete sunt foarte utile persoanelor care suferă de boli precum cancer și scleroză multiplă. Muzica ajută și în procesul de vindecare a persoanelor care au suferit un accident sau o intervenție chirurgicală. Totodată, când ești trist sau deprimat, muzica poate fi cu adevărat miraculoasă.

Efectele muzicii asupra stării și capacității de concentrare

Mai mult decât atât, dacă asculți o anumită melodie înainte de culcare, ai parte de un somn mai bun și mai odihnitor. Dacă ai probleme cu somnul, creează-ți un playlist cu melodii relaxante și ascultă-l când te pui în pat. Stai cu ochii închiși și respiră adânc. Somnul va pune în curând stăpânire pe tine și vei dormi ca un bebeluș toată noaptea.

Dimineața, unele persoane preferă o muzică liniștită, relaxantă pentru a se detașa de stresul provocat de grija zilei care le așteaptă. Altele preferă muzica rimată, alertă, care să le trezească și să le ofere energie.

Când ești supărat, nervos sau prost dispus, muzica este cel mai bun tratament. Aceasta reduce nivelul hormonilor care provoacă stres și crește nivelul celor care te binedispun. Nu trebuie decât să alegi cântecul potrivit.

Efectele muzicii asupra stării și dispoziției

Chiar dacă ești un fan al muzicii rock sau electronice, este bine să asculți și alte genuri, precum muzică clasică, jazz sau blues pentru a-ți calma nervii și a reduce ritmul cardiac.

Îți recomandăm și:

6 beneficii ale dansului la nivel fizic și emoțional

Efectele muzicii asupra creierului

Sunetele la care ești expus zilnic îți influențează starea mentală. Când îți asculți muzica preferată, corpul tău eliberează dopamină. Acest hormon este secretat în timpul oricărei activități care îți face plăcere.

Când auzi un cântec care îți place, se activează mai multe părți ale creierului. De exemplu, anumite melodii „aprind” zona responsabilă cu reacțiile la nivel emoțional, cum ar fi cortexul vizual și cortexul motor.

În funcție de ritmul cântecului, partea mai alertă poate fi cortexul frontal, lobul parietal stâng sau emisfera dreaptă a cerebelului.

Efectele muzicii asupra stării și creierului

Cu timpul și în urma repetiției, muzica poate avea următoarele beneficii:

  • Te ajută să practici o limbă străină și să îți dezvolți creativitatea. 
  • Contribuie la tratarea bolilor neurologice, precum Alzheimer, Parkinson și autism.
  • Te ajută să combați anumite probleme emoționale, cum ar fi anxietatea, stresul, lipsa încrederii în sine, etc.

Deci, ce mai aștepți? Pune-ți melodia preferată și bucură-te de efectele muzicii asupra stării tale de spirit!

  • Scherer, K. R. (2004). Which Emotions Can be Induced by Music? What Are the Underlying Mechanisms? And How Can We Measure Them? Journal of New Music Research33(3), 239–251. https://doi.org/10.1080/0929821042000317822
  • Scherer, K. R., & Zentner, M. R. (2001). Emotional Effects of Music: Production Rules. Music and Emotion: Theory and Research, 361–392. https://doi.org/10.1542/peds.2006-3739
  • Koelsch, S. (2009). A neuroscientific perspective on music therapy. In Annals of the New York Academy of Sciences (Vol. 1169, pp. 374–384). Blackwell Publishing Inc. https://doi.org/10.1111/j.1749-6632.2009.04592.x