Tratament pentru epuizarea provocată de căldură
Epuizarea provocată de căldură este o afecțiune care se caracterizează printr-o temperatură ridicată a corpului care depășește 40° C. Tinde să apară în medii foarte calde, iar cauzele includ de obicei o combinație de umiditate ridicată și activitate fizică intensă. Descoperă în acest articol un tratament pentru epuizarea provocată de căldură!
Epuizarea provocată de căldură se poate agrava în caz de insolație, care este o afecțiune mult mai gravă și posibil chiar fatală. Ultimul mare val de căldură care a afectat Europa în 2003 a provocat peste 35.000 de decese atunci când temperaturile au depășit 46° C.
Simptomele epuizării date de căldură
Simptomele epuizării date de căldură pot fi foarte neobișnuite și este posibil ca pacientul să nu vadă legătura dintre ceea ce i se întâmplă și căldură, umiditate și exerciții fizice.
La examenul fizic, pacientul va avea de obicei o temperatură sub 40° C sau poate chiar una normală. Acest lucru se datorează mecanismelor de compensare, cum ar fi transpirația.
Cele mai frecvente simptome ale epuizării date de căldură sunt:
- Transpirație intensă
- Piele palidă și rece la atingere
- Puls alert
- Crampe musculare
- Disconfort
- Senzație de slăbiciune
- Dureri de cap
- Greață și vomă
- Urină închisă la culoare din cauza deshidratării
Spre deosebire de ceea ce se întâmplă din cauza unei insolații, pacienții care suferă de epuizare provocată de căldură își mențin de obicei o stare mintală normală și nu se confruntă în mod obișnuit cu confuzii sau pierderi de cunoștință. Aceste simptome sunt rare în cazul epuizării provocate de căldură, deși pacienții se pot simți amețiți atunci când se ridică rapid în picioare.
Care sunt cauzele epuizării provocate de căldură?
Epuizarea provocată de căldură apare atunci când corpul încearcă să-și regleze temperatura prin transpirație, însă fără a avea succes.
Practic, epuizarea provocată de căldură apare din cauza eșecului organismului de a menține temperatura normală a corpului în medii cu temperaturi ridicate și umiditate, pe fondul suprasolicitării fizice. Corpul încearcă să-și regleze temperatura prin transpirație, dar la un moment dat acest lucru devine ineficient.
Pe lângă apă, organismul pierde, de asemenea, electroliți, cum ar fi sodiul și potasiul, prin transpirație, ceea ce poate provoca crampe musculare și bătăi rapide ale inimii.
Este important să reții că temperatura termometrului nu reflectă întotdeauna pericolul real al temperaturilor aerului. Chiar dacă temperatura nu este excesiv de ridicată, poate apărea epuizarea provocată de căldură dacă există și niveluri ridicate de umiditate.
Indicele de căldură măsoară temperatura aerului și efectele umidității. Aceasta este cea mai importantă valoare de luat în considerare. Prin urmare, temperaturile considerate tolerabile pot deveni periculoase în anumite situații.
Îți recomandăm:
Factori de risc
La fel ca în multe alte cazuri, cea mai bună soluție pentru epuizarea provocată de căldură este prevenirea.
În Spania, de exemplu, companiile sunt obligate prin lege să mențină temperaturile mediului de lucru în limite tolerabile și adecvate. În birouri și la locuri de muncă sedentare, temperaturile trebuie să fie cuprinse între 17 și 27º C. Dacă temperaturile sunt sub sau peste acest interval, se consideră că apare stresul termic. Cu toate acestea, există o lacună legală cu privire la munca în aer liber.
De asemenea, există mai multe situații și probleme de sănătate care pot agrava efectele temperaturii și ale umidității ridicate:
- Obezitatea
- Afecțiunile cardiace
- Insuficiența respiratorie
- Anumite medicamente: antibiotice, anticonvulsive, diuretice, laxative, antihistaminice, vasoconstrictoare, beta-blocante, antidepresive și antipsihotice, printre altele, precum și anumite droguri cum ar cocaina sau amfetaminele.
Pacienții care suferă de obezitate sunt mult mai predispuși la apariția epuizării provocate de căldură.
Muncitorii nu sunt singurii care sunt în pericol. Orice persoană care efectuează sporturi în aer liber, precum ciclism, atletism, drumeții, etc. în orele periculoase ale zilei și fără o protecție corespunzătoare, riscă, de asemenea, să se epuizeze din cauza căldurii.
O atenție deosebită trebuie acordată copiilor și persoanelor în vârstă ale căror corpuri nu-și pot regla cu ușurință temperatura. Ca urmare, aceste grupuri sunt mai susceptibile la epuizarea provocată de căldură, chiar și la temperaturi mai scăzute și după un timp de expunere mic.
Măsuri de prevenire a epuizării provocate de căldură
- Poartă haine lejere, din materiale naturale și deschise la culoare.
- De asemenea, poartă o pălărie sau cozoroc și folosește o umbrelă pentru a împiedica razele soarelui să ajungă direct pe fața sau capul tău.
- Aplică și reaplică loțiune de protecție solară cu FPS ridicat, în funcție de locul în care te afli, perioada anului și indicele UV.
- Bea suficientă apă. Hidratează-te în mod optim și treptat, luând des câte o gură de apă. Pentru a verifica dacă ești hidratat corespunzător, trebuie doar să observi culoarea urinei tale: dacă este decolorată, ești bine hidratat. Însă dacă este mai închisă la culoare, s-ar putea să fii deshidratat și trebuie să bei mai multă apă.
- Înlocuiește electroliții care se pierd prin transpirație. Băuturile sportive izotonice sau o limonadă alcalină clasică (limonadă cu îndulcitor natural, bicarbonat de sodiu și sare) pot fi de ajutor.
- Redu consumul de băuturi stimulante care conțin cofeină, precum cola, cafeaua, etc.
- Evită consumul de alcool, deoarece acesta provoacă deshidratarea.
- Pe cât posibil, programează-ți activitățile care necesită efort fizic, indiferent dacă sunt legate de sport sau de muncă, la orele din zi care sunt mai puțin călduroase. În plus, este important să-ți programezi pauze care îți permit să te odihnești într-un loc mai răcoros pentru câteva minute înainte de a-ți relua activitatea.
- În niciun caz nu trebuie să-ți lași copiii în mașină pe vreme caldă. Temperatura poate crește cu multe grade în interiorul vehiculului și poate duce la deces într-un timp scurt.
Îți recomandăm:
Tratament pentru epuizarea provocată de căldură
O hidratare corectă este esențială pentru a contracara efectele epuizării provocate de căldură. De asemenea, este important să găsești un loc răcoros pentru odihnă.
Iată ce tratament pentru epuizarea provocată de căldură trebuie să folosești:
- Părăsește locurile cu temperaturi ridicate și caută un loc răcoros la umbră.
- Poți să stai întins pe podea și să ridici picioarele pentru a facilita fluxul de sânge înapoi la inimă și creier.
- Scapă de hainele inutile, desfă orice nasturi, fermoare sau curele și nu permite hainelor să te strângă sau să stea lipite de tine.
- Răcește-ți corpul cu o baie sau duș rece. Aplică prosoape umede pe cap, gât și piept.
- Hidratează-te ușor cu apă sau băuturi cu electroliți.
- Simptomele de epuizare pot dura câteva zile. Nu te apuca de sport și nu te expune la căldură sau la soare până nu te-ai recuperat complet.
Dacă după ce ai folosit acest tratament pentru epuizarea provocată de căldură nu te recuperezi, iar temperatura corpului tău rămâne ridicată, leșini sau ai convulsii, trebuie să apelezi la serviciile de urgență sau să te adresezi imediat unui medic. Este foarte important să fii prudent când vine vorba de activitățile extenuante practicante la temperaturi ridicate. Așadar, ia măsurile de precauție necesare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ballester, F. (1996): “Metereología y salud. Relación entre temperatura ambiental y salud”, Revista Española de Salud Pública, 70, pp. 251-259
- Montero, J.C., Mirón, I.J., Díaz, J. y Alberdi, J.C. (1997): “Influencia de las variables atmosféricas sobre la mortalidad por enfermedades respiratorias y cardiovasculares en lo mayores de 65 años en la Comunidad de Madrid”, Gaceta Sanitaria 11, pp.164-170.
- Moreno, A. y Fernández, F. (2003): “El confort climático en los entornos residenciales de las capas altas, medias y bajas de la Comunidad de Madrid: Otra forma de desigualdad socio-espacial”, en Moreno, A. (coord.): La distribución de la renta en la Comunidad de Madrid. Análisis y aplicaciones. Madrid, Instituto de Estadística de la Comunidad de Madrid, pp. 153-175.
- Olivera, A. (1993): Geografía de la Salud. Colección Espacios y Sociedades. Madrid, Síntesis.
- Sierra, M., Díaz, J., Montero, J.C., Alberdi, J.C., y Mirón, I.J. (1997): “Mortalidad diaria en la Comunidad de Madrid durante el periodo 1986-1991 para el grupo de edad de 45 a 65 años: su relación con la temperatura del aire”, Revista Española de Salud Pública, 71, pp.149-160.