Cele mai periculoase 4 ciuperci pentru sănătate conform OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a pregătit un raport pentru a cataloga cele mai periculoase ciuperci pentru sănătatea umană. Publicat în octombrie 2022, sub titlul List of Priority Fungal Pathogens to Guide Public Health Research, Development, and Action, textul identifică trei grupuri majore de microorganisme care necesită atenție.
După o serie de întâlniri între specialiști, s-a stabilit că 4 dintre cele 19 ciuperci analizate merită acțiuni prioritare. Acestea au o rezistență mai mare la medicamente, sunt mai letale și generează sechele considerabile.
Astfel, cele mai periculoase ciuperci pentru sănătatea umană conform OMS sunt următoarele:
- Candida auris
- Candida albicans
- Aspergillus fumigatus
- Cryptococcus neoformans
Infecțiile fungice sunt tot mai dese și ciupercile sunt mai rezistente la tratamente, ceea ce le face o problemă de sănătate publică.[/atomik-quote ]
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Alastruey-Izquierdo, Ana, World Health Organization, and World Health Organization. “WHO fungal priority pathogens list to guide research, development and public health action.” (2022).
- Bouchentouf, Rachid. “Aspergiloma pulmonar bilateral.” Revista de la Sociedad Peruana de Medicina Interna 34.2 (2021): 87-87.
- Collado-Chagoya, Rodrigo, et al. “Aspergilosis broncopulmonar alérgica.” Medicina Interna de México 37.1 (2021): 144-151.
- Du, Han, et al. “Candida auris: Epidemiology, biology, antifungal resistance, and virulence.” PLoS pathogens 16.10 (2020): e1008921.
- Fúnez-Madrid, Víctor H., et al. “Candidiasis esofágica: Análisis descriptivo en un centro de referencia endoscópica.” Endoscopia 32 (2020): 415-415.
- and (2018) New pathogens, new tricks: emerging, drug-resistant fungal pathogens and future prospects for antifungal therapeutics. Annals of the New York Academy of Sciences, 1435(1), 57–78. https://doi.org/10.1111/nyas.13739
- Latgé, Jean-Paul. “Aspergillus fumigatus and aspergillosis.” Clinical microbiology reviews 12.2 (1999): 310-350.
- Lizarazo, Jairo, and Elizabeth Castañeda. “Consideraciones sobre la criptococosis en los pacientes con sida.” Infectio 16.3S (2012).
- , , , and (2016) Cryptococcus: from environmental saprophyte to global pathogen. Nature Reviews Microbiology, 14(2), 106–117. https://doi.org/10.1038/nrmicro.2015.6
- Méndez-Tovar, Luis Javier, et al. “Candidiasis esofágica en pacientes de un hospital de especialidades.” Revista Médica del Instituto Mexicano del Seguro Social 57.2 (2019): 74-81.
- and (2018) Present and future therapy of Cryptococcus infections. Journal of Fungi, 4(3), 79. https://doi.org/10.3390/jof4030079
- Pashley, Catherine H., et al. “Routine processing procedures for isolating filamentous fungi from respiratory sputum samples may underestimate fungal prevalence.” Medical mycology 50.4 (2012): 433-438.
- Perera, Sandra Gómez, et al. “Endoftalmitis endógena por cándida álbicans: a propósito de un caso.” Archivos de la Sociedad Canaria de Oftalmología 32 (2021): 7-12.
- , , , , , , et al. (2017) Global burden of disease of HIV-associated cryptococcal meningitis: an updated analysis. The Lancet Infectious Diseases, 17(8), 873–881. https://doi.org/10.1016/S1473-3099(17)30243-8
- Rhodes, Johanna, and Matthew C. Fisher. “Global epidemiology of emerging Candida auris.” Current opinion in microbiology 52 (2019): 84-89.
- Satoh, Kazuo, et al. “Candida auris sp. nov., a novel ascomycetous yeast isolated from the external ear canal of an inpatient in a Japanese hospital.” Microbiology and immunology 53.1 (2009): 41-44.
