Fibroamele uterine – tipuri, cauze, riscuri și tratament - Doza de Sănătate
 

Fibroamele uterine – tipuri, cauze, riscuri și tratament

Fibroamele uterine, numite și miomuri, sunt tumori benigne care se dezvoltă la nivelul uterului. Citește în continuare pentru a descoperi riscurile și simptomele asociate acestei probleme de sănătate frecvente, precum și cum o poți trata.
Fibroamele uterine – tipuri, cauze, riscuri și tratament
Maricela Jiménez López

Scris și verificat de medicul Maricela Jiménez López.

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Fibroamele uterine (miomurile) sunt tumori benigne care se dezvoltă la nivelul uterului. Câteodată acest tip de tumoare crește în exces, producând dureri abdominale intense în timpul menstruației. În multe cazuri însă, fibromul uterin nu produce niciun simptom.

Așa cum am menționat deja, fibroamele uterine sunt, de obicei, benigne. Între 70% și 80% din femeile cu vârsta peste 50 de ani sunt afectate de această problemă de sănătate. Din acest motiv, este important să știm câteva informații de bază despre fibroamele uterine.

Mai întâi, îți prezentăm diferitele tipuri de fibroame uterine.

Câte tipuri de fibrom uterin există?

Fibroamele uterine pot fi de mai multe tipuri

Fibroame subseroase

Acest tip se dezvoltă în exteriorul uterului, la nivelul membranei seroase. Fibroamele uterine subseroase pot crește atât de mult încât stomacul va părea umflat într-o parte.

Fibroame pediculate

Câteodată fibroamele uterine subseroase dezvoltă o tulpină. Această bază mică susține tumoarea. În acest caz, fibromul poartă numele de fibrom pediculat.

Fibroame submucoase

Acest tip de fibrom uterin se dezvoltă pe mucoasa internă a uterului (la nivelui miometrului) și nu este la fel de frecvent ca fibroamele subseroase și cele pediculate. Când se dezvoltă, fibroamele submucoase pot cauza simptome grave, inclusiv menstruații abundente și probleme de fertilitate.

Ce factori produc fibroamele uterine?

Oamenii de știință nu au descoperit încă cauza exactă a dezvoltării fibroamelor uterine. Există însă mai mulți factori asociați cu apariția lor:

  • Hormonii. Ovarele produc hormoni ca estrogenul și progesteronul. Aceștia influențează mucoasa uterină în timpul menstruației și pot cauza dezvoltarea fibroamelor uterine.
  • Un istoric familial. Fibroamele uterine pot fi o trăsătură genetică. Dacă alte femei din familia ta (inclusiv mama, bunica sau chiar sora) au suferit de această problemă, și tu prezinți un risc crescut de a o dezvolta.
  • Graviditatea. Când ești gravidă, cantitatea de estrogen și progesteron pe care organismul tău o produce crește. Din acest motiv, fibroamele uterine se pot dezvolta în timpul sarcinii, crescând foarte repede.

Cine prezintă un risc crescut de a dezvolta fibroame uterine?

Graviditatea și istoricul familial reprezintă doar câțiva dintre factorii pe care trebuie să îi luăm în considerare în ceea ce privește fibroamele uterine. Prezinți un risc crescut de a dezvolta un fibrom uterin dacă:

  • Ai peste 30 de ani
  • Ești de origine africană
  • Ești supraponderală

Ce simptome produc fibroamele uterine?

Fibroamele uterine produc mai multe simptome

Simptomele experimentate variază în funcție de locația, mărimea și numărul fibroamelor uterine. Dacă fibromul este mic și te afli la perioada menopauzei, este posibil să nu experimentezi niciun simptom.

Fibroamele uterine se pot dezvolta atât în timpul, cât și după menopauză. Iată care sunt cele mai frecvente simptome:

  • Menstruații abundente
  • Dureri de spate sau pelvine
  • Creșterea intensității crampelor menstruale
  • Urinare frecventă
  • Durere în timpul actului sexual
  • Menstruații prelungite
  • O senzație de presiune, balonare sau inflamații în regiunea inferioară a abdomenului

Cum se diagnostichează fibroamele uterine?

Fibroamele uterine trebuie tratate de un medic ginecolog

Dacă bănuiești că ești afectată de această problemă, consultă un medic ginecolog. Acesta te va supune unui examinări pelviene, pentru a verifica starea, mărimea și forma uterului tău. În funcție de ceea ce ginecologul descoperă, este posibil ca acesta să îți recomande să faci următoarele investigații:

  • O ecografie. Această metodă de explorare implică folosirea unor unde sonore de frecvență înaltă pentru a crea o imagine a uterului pe ecranul unui calculator. Ecografiile îi ajută pe ginecologi să studieze structura internă a acestui organ. Astfel, medicul va putea să determine tipul fibromului uterin care s-a dezvoltat.
  • Un alt tip de ecografie este ecografia transvaginală. În acest caz, medicul inserează un traductor cu ultrasunete în vaginul pacientei. Imaginea rezultată este mai clară deoarece traductorul este foarte apropiat de uter în timpul investigației.
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Această metodă presupune utilizarea unui dispozitiv electronic pentru a reproduce imagini ale uterului, ovarelor și organelor din regiunea pelvină.

Ce tratamente există pentru fibroamele uterine?

Este esențial ca medicul tău să stabilească un tratament adecvat pentru tine. Acesta va ține cont de vârsta ta, de mărimea fibroamelor uterine și de starea ta generală de sănătate. S-ar putea să trebuiască să urmezi simultan mai multe tipuri de tratament.

Tratamente medicamentoase

Fibroamele uterine pot fi tratate cu anumite medicamente

Medicul ți-ar putea prescrie un tratament medicamentos, astfel încât să ți se regleze hormonii. Un asemenea tratament permite reglarea nivelului de estrogen și progesteron.

Tratamentele medicamentoase reduc volumul de sânge eliminat în timpul menstruației și mărimea fibroamelor. Pe de altă parte, există anumite tratamente care țin sub control sângerarea și durerea, dar nu micșorează fibroamele. Printre acestea se numără:

  • Dispozitive intrauterine care secretă progesteron
  • Analgezice care pot fi eliberate fără prescripție medicală, precum ibuprofenul
  • Pilule anticoncepționale

O intervenție chirurgicală

Fibroamele uterine multiple sau foarte mari pot fi îndepărtate prin intermediul unei intervenții chirurgicale. De pildă, în cazul miomectomiei, medicul face o incizie pe abdomen pentru a ajunge mai ușor la uter și a putea îndepărta fibromul.

Medicul poate opta să facă și o laparoscopie, astfel încât să reducă mărimea cicatricei rezultate. Dacă nu există altă cale, s-ar putea să trebuiască să te supui unei histerectomii.

Proceduri mai puțin invazive

  • Tratamentul cu ultrasunete focalizate este o procedură ce implică utilizarea undelor sonore pentru a distruge fibroamele uterine. Va trebui să stai într-un aparat RMN special pe tot parcursul procedurii, astfel încât medicul să poată utiliza undele sonore de frecvență înaltă pentru a distruge fibroamele.
  • Mioliza poate reduce mărimea fibroamelor cu ajutorul curentului electric sau al unui laser.
  • O procedură numită cryomyolysis presupune congelarea fibroamelor uterine.
  • Înmuierea endometrială constă în inserarea unui instrument special în uter, care distruge mucoasa uterină prin intermediul căldurii, a curentului electric, a apei fierbinți sau a microundelor.

După cum bine vezi, ai la dispoziție numeroase moduri de a trata această problemă relativ frecventă care, în multe cazuri, nici măcar nu produce simptome. Dacă bănuiești că ai fibroame uterine, nu ezita să consulți un medic.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Fernandez, H., Gervaise, A., & De Tayrac, R. (2002). Fibromas uterinos. EMC-Ginecología-Obstetricia38(2), 1-11.
  • Olvera-Maldonado, A. J., Martínez-Uribe, A., Rendón-Macías, M. E., & Sangines-Martínez, A. (2015). Tratamiento de los miomas uterinos con medroxiprogesterona en pacientes perimenopáusicas. Ginecologia y Obstetricia de Mexico83(1).
  • Rodríguez, A. M., Bravo, O. M., Ruiz, M. R., & Rodríguez, Y. A. (2012). Fibroma uterino y embarazo. Presentación de un caso. Gaceta Médica Espirituana14(1), 4.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.