Grăsimea în urină: cauze posibile și ce trebuie făcut

4 minute

Grăsimea în urină este un semn care nu trebuie trecut cu vederea. O urină normală nu trebuie să prezinte elemente uleioase, ci trebuie să fie complet lichidă.

Grăsimea în urină: cauze posibile și ce trebuie făcut

Verificat și aprobat de asistenta Leidy Mora Molina.

Scris de Edith Sánchez

Ultima actualizare: 27 februarie, 2023

Grăsimea în urină arată că ceva nu este în regulă în organism. Uneori, este rezultatul alimentelor care au fost consumate, dar poate fi și un semn de boală. Urina oferă parametri foarte importanți pentru monitorizarea stării de sănătate. Prin urmare, este indicat să acordați atenție oricărei modificări care apare în consistența, culoarea, mirosul sau textura acesteia.

Dacă în urină apare grăsime sau orice altă modificare vizibilă, este recomandat să consultați medicul. Dincolo de aspect, o analiză de laborator poate să ofere date fiabile pentru a stabili un diagnostic precis.

Cum se detectează grăsimea în urină?

De obicei, grăsimea din urină este detectabilă cu ochiul liber. Uneori, lichidul pare oarecum tulbure. Alteori, este evident că există grăsime pentru că particulele plutesc la suprafață.

În alte situații, mai ales când o persoană ține o dietă pentru a pierde în greutate, urina pare oarecum spumoasă. Când acea spumă se risipește, bucăți mici de grăsime rămân în urină.

În orice caz, este important să se facă un test de laborator pentru a depista cauza prezenței grăsimii în urină. Pot exista și alte semne, cum ar fi culoarea, mirosul și frecvența urinării modificate.

Citiți și: Analiza ureei și creatininei în urină: ce înseamnă rezultatele

Grăsimea în urină: cauze posibile

Există multe cauze ale prezenței grăsimilor în urină. Uneori există afecțiuni temporare, iar alteori boli mai grave. Cele mai frecvente cauze sunt următoarele:

1. Sarcina

Greața și vărsăturile care apar în timpul sarcinii contribuie la creșterea nivelului de cetone în urină. Alteori, mama are diabet gestațional. Acest lucru face ca urina să fie uleioasă.

Grăsimea în urină la o femeie însărcinată — Femeile însărcinate pot avea grăsimi în urină, mai ales când au diabet gestațional.

2. Deshidratarea

Deshidratarea face ca urina să pară mai concentrată și mai închisă la culoare și să aibă un miros puternic. Nu este neobișnuit ca grăsimea să fie detectată în urină. Această afecțiune apare atunci când nu beți suficientă apă sau ca efect al unei boli de bază.

3. Malnutriția și cetoza

Malnutriția apare atunci când organismul nu primește suficientă hrană. Există și situații în care acest lucru se întâmplă cu o dietă normală din cauza unor probleme digestive sau unei afecțiuni numite hipermetabolism.

În cazul malnutriției, organismul se hrănește cu propriile proteine stocate. Deșeurile pot apărea sub formă de grăsime în urină. Procesul se numește cetoză. Organismul nu mai poate folosi carbohidrații pentru energie, așa că folosește grăsimea proprie.

Descoperiți: Cauzele, consecințele și simptomele cetozei

4. Cetonele în urină

Cetoza este principala cauză a cetonelor în urină. După cum tocmai am menționat, este produsă în malnutriție sau hipermetabolism. Cu toate acestea, există și alte boli cauzale. Printre acestea se numără diabetul.

Acest lucru se întâmplă și în cazul pierderii în greutate, după un antrenament intens și în caz de alcoolism, stres sau diete cu post prelungit.

5. Consumul de vitamine în exces

Excesul în consumul de vitamine și suplimente duce la grăsimea în urină. Acest lucru se întâmplă atunci când există prea multă vitamina D. De asemenea, este posibil ca organismul să nu absoarbă corect vitaminele.

6. Chiluria

Chiluria apare atunci când există scurgeri de lichid limfatic din intestine către rinichi. Una dintre manifestările acestei boli este grăsimea în urină.

Urina poate să fie de culoare albicioasă și să existe dureri la urinare și o creștere a frecvenței. De asemenea, pot fi prezente urme de sânge.

7. Sindromul nefrotic

Sindromul nefrotic este o boală renală care face ca organismul să elimine prea multe proteine în urină. Poate fi o consecință a unei boli secundare, cum ar fi lupusul sau diabetul.

Boli asociate cu grăsimea în urină

Există unele patologii care sunt frecvent asociate cu grăsimea în urină, mai ales problemele la rinichi, cum ar fi cistita sau calculii. Și diabetul se manifestă prin urină grasă. Acesta este efectul excesului de glucoză și al cetozei.

Deși la prima vedere pare să nu existe nicio legătură, adevărul este că boala Parkinson dă naștere uneori și la apariția grăsimii în urină. Același lucru este valabil și în cazul accidentelor vasculare cerebrale.

Medic care observă grăsimea în urină — Grăsimea în urină poate fi observată printr-o schimbare de culoare a lichidului, care devine mai închis sau prin picături de lipide plutitoare.

Ce să faceți dacă observați grăsime în urină?

Prezența grăsimilor în urină este un motiv de consult medical. Aflați cauza și urmați tratamentul adecvat. De cele mai multe ori, o schimbare a obiceiurilor este suficientă pentru a corecta problema.

Este foarte important să discutați cu medicul despre medicamentele și suplimentele ingerate. Dacă simptomul are la bază probleme mai grave, cum ar fi infecțiile renale sau diabetul, abordarea patologiei de bază va rezolva problema.

Ca întotdeauna, un stil de viață sănătos ajută la prevenirea acestui tip de problemă. O alimentație adecvată, precum și activitatea fizică regulată și evitarea stresului sunt măsuri de prevenție elementare.

Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.

Ananthakrishnan, S., Yeun, J. Y., & Kaysen, G. A. (2020). Nephrotic Syndrome. Nutrition in Kidney Disease, 457-469. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-030-44858-5_24
Kaul, A. B., Bhadhuria, D., Bhat, S. P., Sharma, R., Karoli, R., Gupta, A., & Prasad, N. (2012). Chyluria: a mimicker of nephrotic syndrome. Annals of Saudi Medicine, 32(6), 593-595. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23396022/
Palmer, B. F., & Clegg, D. J. (2020). Starvation Ketosis and the Kidney. American Journal of Nephrology, 52(6), 467-478. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34350876/
Saljoughian, M. (2021) Hypervitaminosis: A Global Concern. U.S. Pharmacist; 46(10):47-50. https://www.uspharmacist.com/article/hypervitaminosis-a-global-concern
Stainer, V., Jones, P., Juliebø, S. V., Beck, R., & Hawary, A. (2020). Chyluria: what does the clinician need to know? Therapeutic Advances in Urology; 12, 175628722094089. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32728391/
Stence, N. (2021). Cerebral fat embolism. American Journal of Neuroradiology; Case of the Month, October 2021. https://www.ajnr.org/content/com/2021oct/tab-discussion
Qian, M., et al. (2020) Effect of Elevated Ketone Body on Maternal and Infant Outcome of Pregnant Women with Abnormal Glucose Metabolism During Pregnancy. Diabetes, metabolic, syndrome and obesity; 13: 4581–4588. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7701151/
MedlinePlus. (2013). Trastornos renales y urológicos. Consultado el 06 de marzo de 2024. https://medlineplus.gov/spanish/ency/article/001265.htm

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.