Lipsa de somn – 5 consecințe pentru organism
Corpul și creierul uman nu pot suporta lipsa de somn îndelungată. Insomnia ocazională poate fi asociată cu mai mulți factori. Aceasta poate fi cauzată de stres sau de o criză de moment. Însă insomnia ocazională nu este la fel de gravă ca insomnia cronică.
Dacă ai întâmpinat dificultăți în a adormi pentru o perioadă mai lungă de trei luni de zile sau dacă somnul neodihnitor ți-a afectat calitatea vieții, ia aminte la informațiile din acest articol. Cel mai important pas pe care trebuie să îl faci este să identifici sursa problemei.
Deseori durerea cronică, depresia, apneea în somn sau modificările ritmului cardiac din cauza serviciului ne pot îngreuna somnul. Această problemă poate fi tratată cu ajutorul terapiei.
Te-ar putea interesa și:
Indiferent de cauză, nu poți să stai cu mâinile în sân. Dacă nu reușești să obții mai mult de trei ore consecutive de somn pentru o perioadă îndelungată, este indicat să consulți un specialist.
Insomnia nu este o maladie terminală. Însă aceasta îți reduce calitatea vieții. Câteodată insomnia este consecința anumitor boli pentru care nu există leac. Oricât de surprinzător pare, tulburările de somn pot avea numeroase efecte devastatoare. În articolul de azi, îți prezentăm câteva dintre acestea.
Consecințele lipsei de somn
Cu siguranță ai auzit frecvent că o ființă umană are nevoie de cel puțin 8 ore de somn în fiecare noapte pentru a fi sănătoasă. Însă când vine vorba de cifre exacte, trebuie să avem mare grijă.
De pildă, dormind 8 ore pe noapte la vârsta de 60 de ani, nu profiți de aceleași beneficii ca la alte vârste. Mai mult, fiecare persoană are nevoile sale proprii, pe care le descoperă în timp.
- Conform Fundației Naționale a Somnului (National Sleep Foundation), persoanele cu vârsta cuprinsă între 26 și 64 de ani trebuie să obțină între 7 ș 9 ore de somn pe noapte. După împlinirea vârstei de 64 de ani, nu mai trebuie să dormim la fel de mult.
- Copiii au nevoie de 9-11 ore de somn pe noapte, astfel încât hormonii creșterii din organismul lor să își poată îndeplini funcțiile importante.
Când vine vorba de numărul minim de ore de somn pe care trebuie să îl obținem pentru ca organismul nostru să funcționeze corespunzător, este bine să reținem următorul interval: 6 ore.
Lipsa de somn nu permite organismului să se repare. În plus, această problemă împiedică creierul să îndeplinească mai multe funcții și sistemul limfatic să curețe organismul de toxine. Mai jos îți prezentăm principalele consecințe fiziologice ale insomniei.
1. Lipsa de somn alterează flora intestinală
Deși pare ciudat, este adevărat. Cercetătorii de la Universitatea din Uppsala (Suedia) au făcut această descoperire. În cadrul unui studiu, aceștia au descoperit că lipsa de somn pentru perioade de timp îndelungate reduce varietatea speciilor de bacterii din intestine.
Un număr redus de bacterii intestinale afectează sănătatea metabolică. Nu uita, o floră intestinală inadecvată va avea un impact major asupra sănătății tale. Printre altele, această problemă poate:
- Mări rezistența la insulină
- Mări greutatea corporală
- Slăbi sistemul imunitar
- Afecta absorbția nutrienților
2. Insomnia poate cauza diabet
Este foarte important să știm că lipsa de somn ne afectează toleranța la glucoză. Acest factor poate contribui la declanșarea diabetului.
- În general, vârstnicii sunt cei mai vulnerabili acestei complicații a insomniei.
- Însă și cei supraponderali care obțin mai puțin de 6 ore de somn pe noapte prezintă un risc crescut de a suferi de diabet. Numeroase studii științifice au semnalat această corelație.
Te-ar putea interesa și:
3. Lipsa de somn afectează sănătatea cardiacă
Dacă dormi cu 3 ore mai puțin decât este indicat, inima ta va avea de suferit. Închipuie-ți că, de mai bine de 3 luni, nu obții decât 4 sau 5 ore de somn în fiecare noapte. Poate ai impresia că „dormi suficient”, dar organismul tău nu va fi de acord.
- Lipsa de somn mărește tensiunea arterială.
- Lipsa de somn alterează metabolismul, iar organismul devine rezistent la insulină.
- Lipsa de somn crește nivelul de inflamații din organism. Mușchii inimii se rigidizează și sunt supuși unui nivel ridicat de stres.
Pe scurt, lipsa de somn este un inamic al sănătății cardiace.
4. Insomnia afectează memoria
Nu este nevoie să suferi de insomnie cronică pentru a observa efectele lipsei de somn asupra sănătății tale. Această problemă afectează atenția, viteza de răspuns și abilitatea de concentrare.
Dacă nu dormi suficient, memoria ta va fi afectată negativ. Orice problemă de sănătate care se cronicizează alterează calitatea vieții. Diverse studii au demonstrat că lipsa de somn reduce abilitatea de a menține o conversație, a memora propoziții sau a rezolva probleme.
5. Un nivel ridicat de anxietate provoacă lipsă de somn și viceversa
Este vorba despre un cerc vicios și devastator. Stresul și anxietatea afectează calitatea somnului. Însă, dacă problema se cronicizează, efectele negative se intensifică.
Corpul și mintea sunt strâns legate. Din acest motiv, lipsa de somn periodică alterează echilibrul intern al organismului, creând și mai mult stres.
Nu ezita să ceri ajutor. Consultă un specialist pentru a putea avea din nou un somn de calitate. În fond, „câteodată soluțiile tuturor problemelor din lume se regăsesc într-un somn odihnitor”.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Marquez-Romero, J. M., & Chiquete, E. (2013). Frecuencia de insomnio y sus consecuencias diurnas en pacientes mexicanos: Subanálisis del estudio EQUINOX. Revista Mexicana de Neurociencia, 14(6), 314-320.
- Medina-Chávez, J. H., Fuentes-Alexandro, S. A., Gil-Palafox, I. B., Adame-Galván, L., Solís-Lam, F., Sánchez-Herrera, L. Y., & Sánchez-Narváez, F. (2014). Guía de práctica clínica. Diagnóstico y tratamiento del insomnio en el adulto mayor. Revista Médica del Instituto Mexicano del Seguro Social, 52(1).
- Sánchez, M. R., Martínez, L. A. D., & Suárez, É. O. (2008). Definición, prevalencia y factores de riesgos de insomnio en la población general. Revista de la Facultad de Medicina, 56(3), 222-234.
- Soto, M. (2009). El sueño, transtornos y consecuencias. Acta Médica Peruana, 26(1), 4-5.