Simptomele, cauzele și tratamentul chistului Bartholin
Glandele vestibulare majore sau Bartholin sunt una dintre structurile responsabile de lubrifierea vaginului. Sunt situate pe fiecare parte a cavității vaginale. Au dimensiunea unui bob de mazăre și constau într-o porțiune glandulară (ce secretă mucusul) și un canal (ce permite vărsarea conținutului în vestibulul vaginului). Când apare obstrucția ductului, este necesar tratamentul chistului Bartholin.
Această patologie chistică este considerată cea mai frecventă afecțiune din zona vulvară. Afectează femeile de vârstă reproductivă, de obicei între 20 și 30 de ani. Se estimează că aproximativ 2% dintre femei vor dezvolta cel puțin un chist Bartholin sau un abces al glandei în timpul vieții.
Nașterea pare să aibă un efect protector împotriva patologiei.
De ce apare chistul Bartholin?
Formarea chistului Bartholin rezultă din obstrucția porțiunii distale a ductului glandular. Secreția care este produsă în mod normal nu se poate scurge.
Din acest motiv, mucusul se acumulează atât în glandă, cât și în zonele proximale ale acestui canal. Această reținere duce la dilatarea canalului, care va lua o formă rotundă sau ovoidă.
Cauzele sunt diverse:
- Infecții ale tractului urogenital
- Modificări ale caracteristicilor secrețiilor
- Îngustarea congenitală a ductului
- Traumatisme în zonă, inclusiv epiziotomia
Există o relație cu bolile cu transmitere sexuală (BTS)?
Deși infecțiile sunt considerate cauze posibile ale chistului Bartholin, BTS nu au o legătură directă cu acesta. Chistul Bartholin este o continuare a stării infecțioase și nu o extensie.
În majoritatea cazurilor, conținutul chistului este steril.
În trecut, se credea că, fiind mai frecvente la femeile de vârstă reproductivă, BTS ar putea juca un rol decisiv în formarea masei chistice. Totuși, studiile recente exclud această asociere și explică faptul că incidența mai mare la acest grup de femei răspunde funcției glandei, care tinde să regreseze odată cu vârsta.
În prezent, nu este recomandat niciun studiu bacteriologic pentru a confirma prezența unei BTS, cum ar fi Chlamydia trachomatis sau Trichomonas vaginalis. Cu toate acestea, în abcesele glandelor, se consideră prudent să se verifice prezența bacteriei Neisseria gonorrhoeae ca posibil agent cauzal.
Simptomele chistului Bartholin
Leziunea chistică tinde să fie de dimensiuni mici și, prin urmare, trece adesea neobservată, fără a provoca simptome. Cu toate acestea, în cazul chisturilor Bartholin mai mari, va apărea o masă palpabilă pe o parte a vestibulului, în apropierea intrării în vagin.
Consistența chistului va depinde de procesul inflamator asociat. În cazul unei infecții concomitente, există roșeață și căldură în zona afectată.
Unele paciente raportează durere de intensitate variabilă, care apare mai ales în timpul actului sexual. Cu toate acestea, durerea poate fi constantă, îngreunând mersul sau statul așezat, ceea ce afectează calitatea vieții.
În mod similar, palparea masei declanșează durere.
Cum este detectat?
Diagnosticul chistului Bartholin este clinic și se realizează prin evaluarea caracteristicilor și localizarea masei. Când leucoreea este prezentă, unii autori recomandă un studiu bacteriologic pentru depistarea BTS.
Există și boli care pot prezenta simptome similare:
- Lipom
- Hidroadenom
- Chistu Skene
- Chistul canalului Nuck
- Chistul mucos al vestibulului
- Chistul de incluziune epidermoidă
- Adenocarcinomul glandei Bartholin
Diagnosticul la femeile aflate la postmenopauză
Glanda Bartholin regresează odată cu vârsta, iar formarea patologiei chistice este mai rară după 30 de ani.
Prin urmare, deși incidența cancerului la nivelul glandei este scăzută, se recomandă extirparea chirurgicală atunci când la femeile aflate la postmenopauză prezintă o masă cu aceste caracteristici. Scopul este de a trimite țesutul la biopsie.
Tratamentul chistului Bartholin
Deoarece în majoritatea cazurilor este o patologie asimptomatică, tratamentul nu este necesar. Cu toate acestea, atunci când produce simptome, există două abordări: medicamentoasă și chirurgicală.
Urmărirea este recomandată la acele paciente la care chistul Bartholin este diagnosticat pentru prima dată. În cazurile recurente, managementul chirurgical este opțiunea ideală.
Acțiunile conservatoare includ următoarele:
- Antibiotice în caz de infecție
- Antiinflamatoare și analgezice
- Aplicarea de comprese calde
- Băi de șezut
Descoperiți: 5 remedii naturiste pentru a trata candidoza
Drenaj chirurgical
În ceea ce privește opțiunea chirurgicală, există mai multe alternative. Puncția cu ac și aspirația sunt considerate ineficiente, deoarece au un risc ridicat de recidivă.
Cele mai sigure tehnici sunt drenajul cu cateter Word și marsupializarea. Deși sunt cele mai recomandate, implică un risc de recidivă. În plus, duc la generarea de țesut cicatricial.
Drenajul cu cateter Word constă în plasarea unui tub printr-o mică incizie făcută peste chistul Bartholin, care este asigurată cu un balon gonflabil. Funcția cateterului este de conductă artificială pentru a permite drenajul glandei.
Marele avantaj al acestei metode este faptul că permite formarea unui nou tub care urmează traseul ductului. Din păcate, cateterul Word trebuie să rămână pe loc câteva săptămâni.
Marsupializarea implică o incizie mai mare, răsturnând pereții chistului în vestibul. Scopul este de a permite drenajul glandei, dar prezintă un risc mai mare de infecție. În plus, poate duce la vânătăi și poate provoca dispareunie.
Ultima opțiune chirurgicală este excizia glandei. Deși neobișnuită, este destul de eficientă. Cu toate acestea, trebuie luată în considerare doar în cazuri extreme și doar la femeile peste 40 de ani.
Care sunt complicațiile?
Principalul risc în cazul chistului Bartholin este recurența.
Prin urmare, tratamentul chistului Bartholin trebuie evaluat cu prudență, iar cazurile chirurgicale trebuie gestionate de specialist. Trebuie luate în considerare intervențiile anterioare, deoarece pot compromite rezultatele.
O altă complicație comună este abcesul Bartholin. Glanda este colonizată de microorganisme care aparțin florei regiunii perineale. Această complicație schimbă abordarea și constituie o patologie diferită.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Hoffman, B.; Schorge, J.; Schaffer, J.; Halvorson, L.; Bradshaw, K.; Cunningham, G.; Williams Ginecología; Segunda Edición; Mc Graw Hill; 2014.
- Sánchez, E.; Manejo de Abscesos y Quistes de Bartholino; Revista Médica Sinergia; 4 (8); e310; 2019.
- Omole, F.; Simmons, B.; Hacker, Y.; Management of Bartholin’s Duct Cyst and Gland Abscess; American Family Physicians; 68 (1): 135 – 140; 2003.
- Elkins, J.; Hamid, O.; Simon, L.; Sheele, J.; Association of Bartholin Cysts and Abscesses and Sexually Transmitted Infections; The American Journal of Emergency Medicine; 44: 323 – 327; 2021.
- Reif, P.; Ulrich, D.; Bjelic-Radisic, V.; Häusler, M.; Schnedl-Lamprecht, E.; Tamussino, K.; Management of Bartholin’s Cyst and Abscess using the Word Catheter: Implementation, Recurrence Rates and Costs; European Journal of Obstetrics and Gynecology and Reproductive Biology; 190: 81 – 84; 2015.
- Rivas, É.; Quiste Gigante de la Glándula de Bartolino: Reporte de Caso y Revisión de la Literatura; Revista Colombiana de Obstetricia y Ginecología; 61 (4); 2010.
- Delgado, F.; Absceso de la Glándula de Bartolino; Revista de la Facultad de Ciencias Médicas de Córdoba; 77 (4): 345 – 350; 2020.
- Domínguez, E.; García, L.; Martínez, M.; García, A.; Cubillo, L..; Galván, R.; Periné Femenino: Revisión de Anatomía y Patología; Sociedad Española de Radiología Médica.