6 semne de cortizol ridicat în organism
 

6 semne de cortizol ridicat în organism

Reducerea consumului de cafea și creșterea consumului de energie prin exerciții fizice este esențială pentru a menține nivelurile hormonale din organism în echilibru și pentru a evita un nivel ridicat de cortizol.
6 semne de cortizol ridicat în organism

Ultima actualizare: 04 ianuarie, 2022

Cortizolul sau hidrocortizonul este un hormon produs în glanda suprarenală. Acesta servește la creșterea nivelului de zahăr din sânge, dar reduce formarea osoasă și poate provoca unele boli, precum supraponderalitatea. Când cortizolul este ridicat, apare „hipercortizolismul” sau sindromul Cushing. Care sunt cele 6 semne de cortizol ridicat în organism?

Sindromul Cushing duce la stres corporal și la o concentrație mare de grăsime. Tensiunea arterială și ritmul cardiac cresc. Mai mult, o investigație recentă raportează incidența infarctului miocardic acut dimineața din cauza acțiunii comune a factorilor endogeni, printre care se numără creșterea matinală a cortizolului.

După cum veți vedea, există diverse semnale pe care organismul le emite atunci când are un dezechilibru hormonal.

Posibile semne de cortizol ridicat

1. Creștere bruscă în greutate

Îngrășarea pe lista de semne de cortizol ridicat în organism

 

Creșterea în greutate este unul dintre primele simptome ale excesului de cortizol. Acest lucru este vizibil mai ales în partea superioară a corpului, deoarece grăsimea începe să se acumuleze în locuri precum umerii, pieptul și spatele.

Lucrul ciudat în această situație este că brațele și picioarele vor fi subțiri. Are loc o redistribuire a grăsimii corporale.

Studiile arată că nivelul crescut de cortizol reduce fluxul sanguin și aprovizionarea cu glucoză a creierului. Acest lucru interferează cu capacitatea celulelor creierului de a prelua glucoza și poate duce la moarte celulară.

Într-un studiu intitulat Inflamație indusă de fructoză și cortizol crescut: un nou mecanism al modului în care zahărul induce adipozitatea viscerală, s-a observat că fructoza din creier stimulează eliberarea crescută de cortizol, ceea ce ar putea duce la o rezistență generală la insulină și câştig în greutate.

2. Simptome cutanate

Pielea este afectată de sindromul Cushing. Prin urmare, pacientul poate prezenta următoarele simptome:

  • Acnee
  • Vânătăi
  • Creșterea părului facial și corporal
  • Leziuni violet pe sâni, abdomen și coapse

3. Simptome musculare și osoase

De asemenea, nivelurile ridicate de cortizol afectează sănătatea mușchilor și a oaselor. Structura osoasă se slăbește și acest lucru crește riscul de fracturi, în special la nivelul coastelor și al coloanei vertebrale. Exista riscul ca pacientul sa prezinte rupturi musculare și leziuni aferente.

4. Deficiență în sistemul imunitar

Test de sânge

 

Glanda timus, care este responsabilă de reglarea sistemului imunitar uman, este afectată de cortizol. Acest hormon poate provoca moartea celulelor și poate determina sistemul imunitar să atace țesuturile corpului în loc de viruși.

  • Astmul și alergiile sunt cele mai frecvente simptome ale unei defecțiuni în acest sistem.
  • Problema poate deveni și mai gravă: poate duce la lupus, boala Crohn și fibromialgie.

5. Schimbarea dispoziției și tulburările de dispoziție

Anxietatea este unul dintre cele mai frecvente simptome care apar atunci când cineva este supus unui nivel ridicat de stres. Aceasta este însoțită de schimbări bruște și continue de dispoziție pe tot parcursul zilei. În unele cazuri, apare o depresie severă.

6. Oboseală și insomnie

Dr. Hernando Pérez Díaz, coordonatorul Grupului de Studiu pentru Tulburările de Somn și Veghe al Societății Spaniole de Neurologie (SEN), explică următoarele în legătură cu somnul și activitatea hormonală:

„Funcția principală a somnului este să ofere odihnă – la fel ca și teoriile reparării țesuturilor prin secreția de hormoni anabolizanți (GH, prolactină, testosteron și LH) și suprimarea hormonilor catabolici (cortizol), conservarea energiei sau menținerea sinapselor și integritatea rețelei neuronale.”

Energia furnizată de cortizol poate fi contraproductivă pentru organism. Fiind excesiv de activ în timpul zilei, organismul nu se odihnește. Noaptea, excesul de hormon nu permite pacientului să intre într-o stare de repaus și, prin urmare, suferă de insomnie.

  • În condiții normale, o persoană are vârfuri de cortizol în jurul orei 8:00 pentru a rămâne energică.
  • În caz de hipercortizolism activ, persoana este activată noaptea și este epuizată dimineața.

7. Tulburări digestive

Un alt studiu explică relația dintre stres și niveluri ridicate de cortizol pentru o lungă perioadă de timp, care produce manifestări corporale, printre care se remarcă cele digestive. Cele mai frecvente sunt sindromul de colon iritabil, cu episoade de diaree sau constipație, ulcere, indigestie și dureri abdominale, printre altele.

Cum să echilibrăm cortizolul în organism?

Iată câteva sfaturi pentru scăderea nivelului de cortizol din organism și pentru a duce o viață mai sănătoasă.

Dormiți mai mult

Aveți grijă de igiena somnului, relaxați-vă înainte de culcare, serviți o cina ușoară și de preferat cu 3 ore înainte de culcare (cel puțin) și odihniți-vă bine în fiecare seară.

Rețineți că, pe lângă reducerea nivelului de cortizol din organism, o noapte de odihnă vă va permite să arătați mai tineri și mai sănătoși.

Mențineți nivelurile de zahăr stabile

Mențineți o dietă echilibrată, bogată în alimente hrănitoare și lăsați deoparte băuturile industriale. Consumați zilnic fructe și pregătiți mese complete compuse din carbohidrați, proteine și fibre pentru a ține zahărul sub control.

De asemenea, este indicat să consumați alimente bogate în vitamina B, calciu, magneziu, crom, zinc, vitamina C și acid alfa-lipoic (ALA).

Spuneși la revedere cafelei

Consumul de cafea interzis
Datorită conținutului de cofeină, nu este recomandat să consumați cafea dacă aveți probleme cu somnul.

Cofeina tinde să crească nivelul de cortizol din sânge cu cel puțin 30% într-o oră. Cu toate acestea, efectele pot dura și 18 ore. Dacă vreți să scădeți metabolismul catabolic și să creșteți metabolismul anabolic, nu mai beți cafea.

Faceți sport

Beneficiile celebre ale sportului, cum ar fi creșterea masei musculare și creșterea producției de serotonină și dopamină, vor reduce riscul de anxietate sau depresie. Mișcarea vă va ajuta sa evitați dezechilibrul cortizolului.

Credeți că experimentați semne de cortizol ridicat? Consultați medicul

Dacă considerați că aveți unul sau mai multe dintre simptomele menționate mai sus, consultați medicul. Nivelurile normale de cortizol variază în funcție de ora prelevării sângelui și intervalele de vârstă.

Desigur, luați în considerare că, pe lângă respectarea tratamentului prescris de medic, trebuie sa mențineți un stil de viață sănătos!

S-ar putea să te intereseze...
Cele 8 beneficii ale GAP
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Cele 8 beneficii ale GAP

De acasă sau din sală, profită de cele 8 beneficii ale GAP pentru organism. Este un antrenament eficient cu risc minim de accidentare.



  • Abraham, S. B., Rubino, D., Sinaii, N., Ramsey, S., & Nieman, L. K. (2013). Cortisol, obesity, and the metabolic syndrome: A cross-sectional study of obese subjects and review of the literature. Obesity. https://doi.org/10.1002/oby.20083
  • Alava, L. A. R., Cantos, I. D. B., MacÃas, E. I. P., & Pico, U. C. D. (2018). El estrés y su impacto en la salud mental de los docentes universitarios. Revista Caribeña de Ciencias Sociales3.
  • Brown, E. S., Varghese, F. P., & McEwen, B. S. (2004). Association of depression with medical illness: Does cortisol play a role? Biological Psychiatry. https://doi.org/10.1016/S0006-3223(03)00473-6
  • Björntorp, P., & Rosmond, R. (2000). Obesity and cortisol. In Nutrition. https://doi.org/10.1016/S0899-9007(00)00422-6
  • Cortés Romero, Celso Enrique, Escobar Noriega, Alejandra, Cebada Ruiz, Jorge, Soto Rodríguez, Guadalupe, Bilbao Reboredo, Tania, & Vélez Pliego, Marcela. (2018). Estrés y cortisol: implicaciones en la ingesta de alimento. Revista Cubana de Investigaciones Biomédicas37(3), 1-15. Recuperado en 02 de enero de 2022, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0864-03002018000300013&lng=es&tlng=es.
  • Polo Llerena, L., Martínez Aguilar, L. M., Bermúdez Daza, A. M., & Villamizar De La Hoz, E. (2021). Papel del ritmo circadiano en el infarto agudo de miocardio. Biociencias, 87-104.