6 semne de cortizol ridicat în organism

5 minute

Reducerea consumului de cafea și creșterea consumului de energie prin exerciții fizice este esențială pentru a menține nivelurile hormonale din organism în echilibru și pentru a evita un nivel ridicat de cortizol.

Scris de Ivan Aranaga Amengual

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Cortizolul sau hidrocortizonul este un hormon produs în glanda suprarenală. Acesta servește la creșterea nivelului de zahăr din sânge, dar reduce formarea osoasă și poate provoca unele boli, precum supraponderalitatea. Când cortizolul este ridicat, apare „hipercortizolismul” sau sindromul Cushing. Care sunt cele 6 semne de cortizol ridicat în organism?

Sindromul Cushing duce la stres corporal și la o concentrație mare de grăsime. Tensiunea arterială și ritmul cardiac cresc. Mai mult, o investigație recentă raportează incidența infarctului miocardic acut dimineața din cauza acțiunii comune a factorilor endogeni, printre care se numără creșterea matinală a cortizolului.

După cum veți vedea, există diverse semnale pe care organismul le emite atunci când are un dezechilibru hormonal.

Posibile semne de cortizol ridicat

1. Creștere bruscă în greutate

Îngrășarea pe lista de semne de cortizol ridicat în organism

Creșterea în greutate este unul dintre primele simptome ale excesului de cortizol. Acest lucru este vizibil mai ales în partea superioară a corpului, deoarece grăsimea începe să se acumuleze în locuri precum umerii, pieptul și spatele.

Lucrul ciudat în această situație este că brațele și picioarele vor fi subțiri. Are loc o redistribuire a grăsimii corporale.

Studiile arată că nivelul crescut de cortizol reduce fluxul sanguin și aprovizionarea cu glucoză a creierului. Acest lucru interferează cu capacitatea celulelor creierului de a prelua glucoza și poate duce la moarte celulară.

Într-un studiu intitulat Inflamație indusă de fructoză și cortizol crescut: un nou mecanism al modului în care zahărul induce adipozitatea viscerală, s-a observat că fructoza din creier stimulează eliberarea crescută de cortizol, ceea ce ar putea duce la o rezistență generală la insulină și câştig în greutate.

Citiți și: Excesul de cortizol: ce trebuie să știi

2. Simptome cutanate

Pielea este afectată de sindromul Cushing. Prin urmare, pacientul poate prezenta următoarele simptome:

Acnee
Vânătăi
Creșterea părului facial și corporal
Leziuni violet pe sâni, abdomen și coapse

3. Simptome musculare și osoase

De asemenea, nivelurile ridicate de cortizol afectează sănătatea mușchilor și a oaselor. Structura osoasă se slăbește și acest lucru crește riscul de fracturi, în special la nivelul coastelor și al coloanei vertebrale. Exista riscul ca pacientul sa prezinte rupturi musculare și leziuni aferente.

4. Deficiență în sistemul imunitar

Glanda timus, care este responsabilă de reglarea sistemului imunitar uman, este afectată de cortizol. Acest hormon poate provoca moartea celulelor și poate determina sistemul imunitar să atace țesuturile corpului în loc de viruși.

Astmul și alergiile sunt cele mai frecvente simptome ale unei defecțiuni în acest sistem.
Problema poate deveni și mai gravă: poate duce la lupus, boala Crohn și fibromialgie.

5. Schimbarea dispoziției și tulburările de dispoziție

Anxietatea este unul dintre cele mai frecvente simptome care apar atunci când cineva este supus unui nivel ridicat de stres. Aceasta este însoțită de schimbări bruște și continue de dispoziție pe tot parcursul zilei. În unele cazuri, apare o depresie severă.

6. Oboseală și insomnie

Dr. Hernando Pérez Díaz, coordonatorul Grupului de Studiu pentru Tulburările de Somn și Veghe al Societății Spaniole de Neurologie (SEN), explică următoarele în legătură cu somnul și activitatea hormonală:

„Funcția principală a somnului este să ofere odihnă – la fel ca și teoriile reparării țesuturilor prin secreția de hormoni anabolizanți (GH, prolactină, testosteron și LH) și suprimarea hormonilor catabolici (cortizol), conservarea energiei sau menținerea sinapselor și integritatea rețelei neuronale.”

Energia furnizată de cortizol poate fi contraproductivă pentru organism. Fiind excesiv de activ în timpul zilei, organismul nu se odihnește. Noaptea, excesul de hormon nu permite pacientului să intre într-o stare de repaus și, prin urmare, suferă de insomnie.

În condiții normale, o persoană are vârfuri de cortizol în jurul orei 8:00 pentru a rămâne energică.
În caz de hipercortizolism activ, persoana este activată noaptea și este epuizată dimineața.

7. Tulburări digestive

Un alt studiu explică relația dintre stres și niveluri ridicate de cortizol pentru o lungă perioadă de timp, care produce manifestări corporale, printre care se remarcă cele digestive. Cele mai frecvente sunt sindromul de colon iritabil, cu episoade de diaree sau constipație, ulcere, indigestie și dureri abdominale, printre altele.

Cum să echilibrăm cortizolul în organism?

Iată câteva sfaturi pentru scăderea nivelului de cortizol din organism și pentru a duce o viață mai sănătoasă.

Dormiți mai mult

Aveți grijă de igiena somnului, relaxați-vă înainte de culcare, serviți o cina ușoară și de preferat cu 3 ore înainte de culcare (cel puțin) și odihniți-vă bine în fiecare seară.

Rețineți că, pe lângă reducerea nivelului de cortizol din organism, o noapte de odihnă vă va permite să arătați mai tineri și mai sănătoși.

Mențineți nivelurile de zahăr stabile

Mențineți o dietă echilibrată, bogată în alimente hrănitoare și lăsați deoparte băuturile industriale. Consumați zilnic fructe și pregătiți mese complete compuse din carbohidrați, proteine și fibre pentru a ține zahărul sub control.

De asemenea, este indicat să consumați alimente bogate în vitamina B, calciu, magneziu, crom, zinc, vitamina C și acid alfa-lipoic (ALA).

Spuneși la revedere cafelei

Consumul de cafea interzis — Datorită conținutului de cofeină, nu este recomandat să consumați cafea dacă aveți probleme cu somnul.

Cofeina tinde să crească nivelul de cortizol din sânge cu cel puțin 30% într-o oră. Cu toate acestea, efectele pot dura și 18 ore. Dacă vreți să scădeți metabolismul catabolic și să creșteți metabolismul anabolic, nu mai beți cafea.

Faceți sport

Beneficiile celebre ale sportului, cum ar fi creșterea masei musculare și creșterea producției de serotonină și dopamină, vor reduce riscul de anxietate sau depresie. Mișcarea vă va ajuta sa evitați dezechilibrul cortizolului.

Citiți mai mult: 3 recomandări pentru scăderea nivelului de cortizol

Credeți că experimentați semne de cortizol ridicat? Consultați medicul

Dacă considerați că aveți unul sau mai multe dintre simptomele menționate mai sus, consultați medicul. Nivelurile normale de cortizol variază în funcție de ora prelevării sângelui și intervalele de vârstă.

Desigur, luați în considerare că, pe lângă respectarea tratamentului prescris de medic, trebuie sa mențineți un stil de viață sănătos!

S-ar putea să te intereseze...

Thau L, Gandhi J, Sharma S. Physiology, Cortisol. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538239/
Lee, D. Y., Kim, E., & Choi, M. H. (2015). Technical and clinical aspects of cortisol as a biochemical marker of chronic stress. BMB Reports, 48(4), 209-216. https://doi.org/10.5483/bmbrep.2015.48.4.275
Jones, C., & Gwenin, C. (2020). Cortisol level dysregulation and its prevalence—Is it nature’s alarm clock? Physiological Reports, 8(24). https://doi.org/10.14814/phy2.14644.
Çay, M. (2017). The Effect of Cortisol Level Increasing Due to Stress in Healthy Young Individuals on Dynamic and Static Balance Scores. Northern Clinics of Istanbul. https://doi.org/10.14744/nci.2017.42103
Uwaifo GI, Hura DE. Hypercortisolism. [Updated 2022 Jul 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551526/
DiNicolantonio, J. J., Mehta, V., Onkaramurthy, N., & O’Keefe, J. H. (2018). Fructose-induced inflammation and increased cortisol: A new mechanism for how sugar induces visceral adiposity. Progress in Cardiovascular Diseases, 61(1), 3-9. https://doi.org/10.1016/j.pcad.2017.12.001
Hewagalamulage, S., Lee, T., Clarke, I., & Henry, B. (2016). Stress, cortisol, and obesity: a role for cortisol responsiveness in identifying individuals prone to obesity. Domestic Animal Endocrinology, 56, S112-S120. https://doi.org/10.1016/j.domaniend.2016.03.004
Choe, S. J., Kim, D., Kim, E. J., Ahn, J. S., Choi, E. J., Son, E. D., Lee, T. R., & Choi, E. H. (2018). Psychological Stress Deteriorates Skin Barrier Function by Activating 11β-Hydroxysteroid Dehydrogenase 1 and the HPA Axis. Scientific Reports, 8(1). https://doi.org/10.1038/s41598-018-24653-z
Chen, Y., & Lyga, J. (2014). Brain-Skin Connection: Stress, Inflammation and Skin Aging. Inflammation & Allergy-Drug Targets, 13(3), 177-190. https://doi.org/10.2174/1871528113666140522104422
Chiodini, I., Scillitani, A. (2008). Role of cortisol hypersecretion in the pathogenesis of osteoporosis. Recenti Prog Med, 99(6), 309-13. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18710063/
Paragliola, R. M., Corsello, A., Papi, G., Pontecorvi, A., & Corsello, S. M. (2021). Cushing’s Syndrome Effects on the Thyroid. International journal of molecular sciences, 22(6), 3131. https://doi.org/10.3390/ijms22063131
Peeters, G. M. E. E., van Schoor, N. M., van Rossum, E. F. C., Visser, M., & Lips, P. (2008). The relationship between cortisol, muscle mass and muscle strength in older persons and the role of genetic variations in the glucocorticoid receptor. Clinical Endocrinology, 69(4), 673-682. https://doi.org/10.1111/j.1365-2265.2008.03212.x.
Amasi-Hartoonian, N., Sforzini, L., Cattaneo, A., & Pariante, C. M. (2022). Cause or consequence? Understanding the role of cortisol in the increased inflammation observed in depression. Current Opinion in Endocrine and Metabolic Research, 24, 100356. https://doi.org/10.1016/j.coemr.2022.100356.
Dziurkowska, E., & Wesolowski, M. (2021). Cortisol as a Biomarker of Mental Disorder Severity. Journal of Clinical Medicine, 10(21), 5204. https://doi.org/10.3390/jcm10215204.
Hackett, R. A., Dal, Z., & Steptoe, A. (2020). The relationship between sleep problems and cortisol in people with type 2 diabetes. Psychoneuroendocrinology, 117, 104688. https://doi.org/10.1016/j.psyneuen.2020.104688.
Vargas, I., Vgontzas, A. N., Abelson, J. L., Faghih, R. T., Morales, K. H., & Perlis, M. L. (2018). Altered ultradian cortisol rhythmicity as a potential neurobiologic substrate for chronic insomnia. Sleep Medicine Reviews, 41, 234-243. https://doi.org/10.1016/j.smrv.2018.03.003.
Kamba, A., Daimon, M., Murakami, H., Otaka, H., Matsuki, K., Sato, E., Tanabe, J., Takayasu, S., Matsuhashi, Y., Yanagimachi, M., Terui, K., Kageyama, K., Tokuda, I., Takahashi, I., & Nakaji, S. (2016). Association between Higher Serum Cortisol Levels and Decreased Insulin Secretion in a General Population. PLOS ONE, 11(11), e0166077. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0166077.
Haddad, C., Courand, P. Y., Berge, C., Harbaoui, B., & Lantelme, P. (2021). Impact of cortisol on blood pressure and hypertension-mediated organ damage in hypertensive patients. Journal of Hypertension, 39(7), 1412-1420. https://doi.org/10.1097/hjh.0000000000002801.
Walter, K. N., Corwin, E. J., Ulbrecht, J., Demers, L. M., Bennett, J. M., Whetzel, C. A., & Klein, L. C. (2012). Elevated thyroid stimulating hormone is associated with elevated cortisol in healthy young men and women. Thyroid research, 5(1), 1-6.
Whitworth, J. A., Williamson, P. M., Mangos, G., & Kelly, J. J. (2005). Cardiovascular consequences of cortisol excess. Vascular Health and Risk Management, 1(4), 291-299. https://doi.org/10.2147/vhrm.2005.1.4.291.
Woldeamanuel, Y. W., Sanjanwala, B. M., & Cowan, R. P. (2020). Endogenous glucocorticoids may serve as biomarkers for migraine chronification. Therapeutic Advances in Chronic Disease, 11, 204062232093979. https://doi.org/10.1177/2040622320939793.
Hertel, J., König, J., Homuth, G., Van der Auwera, S., Wittfeld, K., Pietzner, M., Kacprowski, T., Pfeiffer, L., Kretschmer, A., Waldenberger, M., Kastenmüller, G., Artati, A., Suhre, K., Adamski, J., Langner, S., Völker, U., Völzke, H., Nauck, M., Friedrich, N., & Grabe, H. J. (2017). Evidence for Stress-like Alterations in the HPA-Axis in Women Taking Oral Contraceptives. Scientific Reports, 7(1). https://doi.org/10.1038/s41598-017-13927-7.
Lovallo, W. R., Whitsett, T. L., al’Absi, M., Sung, B. H., Vincent, A. S., & Wilson, M. F. (2005). Caffeine Stimulation of Cortisol Secretion Across the Waking Hours in Relation to Caffeine Intake Levels. Psychosomatic Medicine, 67(5), 734-739. https://doi.org/10.1097/01.psy.0000181270.20036.06.
Badrick, E., Bobak, M., Britton, A., Kirschbaum, C., Marmot, M., & Kumari, M. (2008). The Relationship between Alcohol Consumption and Cortisol Secretion in an Aging Cohort. The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 93(3), 750-757. https://doi.org/10.1210/jc.2007-0737.
Walter, K. N., Corwin, E. J., Ulbrecht, J., Demers, L. M., Bennett, J. M., Whetzel, C. A., & Klein, L. C. (2012). Elevated thyroid stimulating hormone is associated with elevated cortisol in healthy young men and women. Thyroid Research, 5(1). https://doi.org/10.1186/1756-6614-5-13.
Paragliola, R. M., Corsello, A., Papi, G., Pontecorvi, A., & Corsello, S. M. (2021). Cushing’s Syndrome Effects on the Thyroid. International Journal of Molecular Sciences, 22(6), 3131. https://doi.org/10.3390/ijms22063131.

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.