Importanța microbiotei în sănătatea pielii
 

Importanța microbiotei în sănătatea pielii

Există milioane de bacterii, ciuperci și viruși care trăiesc pe piele și luptă zilnic pentru a proteja organismul de agresorii externi. Ei alcătuiesc microbiota pielii.
Importanța microbiotei în sănătatea pielii

Ultima actualizare: 25 august, 2022

Pielea umană este mai mult decât un strat exterior; este un organ vital pentru supraviețuire. Este locul de schimb și de legătură dintre mediul intern și mediu. Pe piele există un ecosistem de microorganisme benefice pentru sănătate. Care este importanța microbiotei în sănătatea pielii?

Ca și alte regiuni ale corpului, pielea are propriul său micromediu unic, format din milioane de bacterii, ciuperci și viruși. Microbiota pielii, numită și microfloră sau microbiom, este formată dintr-un set de microorganisme invizibile care protejează corpul uman de agresiunile externe.

În acest sens, este vitală menținerea unui microbiom echilibrat pentru a evita un număr mare de boli. Acest ecosistem variază în funcție de vârstă, starea generală de sănătate, mediul înconjurător și imunitatea fiecărei persoane.

Ce este microbiota pielii?

Termenul de microbiotă se referă la o comunitate de microorganisme vii aparținând unei nișe ecologice specifice, formate din specii stabile și tranzitorii. Este esențială pentru organism și menține o relație simbiotică sau reciproc avantajoasă cu corpul uman.

Acest ecosistem este format din peste 100 de trilioane de microorganisme distribuite pe tot corpul. De fapt, numărul lor depășește de până la 10 ori celulele și include cel puțin 1000 de tipuri de specii bacteriene cunoscute. Pielea este organul cu cea mai mare microbiotă, după intestine.

Studiile afirmă că bacteriile formează aproximativ 95% din microbiota cutanată. 60% aparțin familiei Actinobacteria și 25% familiei Firmicutes. Principalii reprezentanți sunt următorii:

  • Corinebacteriile
  • Propinobacteriilele
  • Stafilococii

Prezența pe piele a ciupercilor din genul Malassezia este frecventă, în exces ducând la mătreață și pitiriazis. Pot exista și paraziți, cum ar fi acarienii în foliculii de păr ai pielii.

Există câteva microorganisme care locuiesc pe piele permanent, ce formează microbiomul rezident. În plus, există și un grup de agenți tranzitorii, care nu locuiesc întotdeauna pe tegument.

Microbiota rezidentă

Vorbim microorganisme comensale, deoarece supraviețuiesc pe gazdă fără a provoca boli. În general, se ocupă de atacarea germenilor străini care încearcă să le fure nutrienții sau să se înmulțească. Cele mai frecvente specii sunt Staphylococcus epidermidis și Malassezia spp.

Microorganisme care trăiesc pe piele
Microorganismele pot locui pe piele în mod permanent sau ocazional.

Microbiota tranzitorie

Această floră trăiește temporar pe piele în funcție de mediu, condiții meteorologice și activități zilnice. Sunt microorganisme inofensive, în principal saprofite, care se hrănesc cu materie aflată în descompunere.

Microbiota tranzitorie include și agenți patogeni oportuniști capabili să provoace boli atunci când imunitatea este scăzută. Unul dintre cei mai frecvenți este Staphylococcus aureus, care este responsabil de mai multe afecțiuni, precum celulita infecțioasă.

Importanța microbiotei în sănătatea pielii

Microflora pielii face parte din prima barieră de apărare a corpului uman împotriva agresiunilor și agenților patogeni externi. În prezent, studiile afirmă că există microorganisme care participă activ pentru a alerta sistemul imunitar asupra potențialelor infecții.

Acest ecosistem previne înmulțirea germenilor dăunători, reducând riscul de colonizare și invazie. De fapt, bacteriile microbiotei sunt capabile să producă substanțe toxice, numite bacteriocine, menite să distrugă alte specii bacteriene.

În mod similar, microorganismele pielii joacă un rol important în modularea inflamației. Acesta este rezultatul unei interacțiuni continue între sistemul imunitar și microbiom.

Conform studiilor științifice, sistemul imunitar modulează exacerbările microbiotei prin intermediul peptidelor, cum ar fi catelicidina. În același mod, bacteriile rezidente au capacitatea de a bloca eliberarea mediatorilor inflamatori.

De parcă nu ar fi suficient, ele favorizează vindecarea rănilor pielii, reduc daunele oxidative și minimizează expunerea la substanțe alergene.

În plus, reprezintă unul dintre pilonii cosmetologiei și ai medicinei anti-îmbătrânire, deoarece microbiota este responsabilă de menținerea pielii hidratate. Reduce chiar și efectele dăunătoare ale razelor ultraviolete (UV).

Din acest motiv, dacă ecosistemul pielii este alterat (disbioză), apar probleme precum dermatita atopică, psoriazisul și rozaceea. În cazul disbiozei cutanate, bariera externa de protecție este compromisă și riscul de infecții crește.

Unde trăiește microbiota pielii?

Agenții sunt distribuiți pe toată pielea, având o mare afinitate pentru foliculii și glandele firelor de păr, potrivit cercetărilor.

Regiunile anatomice cu cel mai mare volum de microorganisme sunt următoarele:

  • Pliurile cotului și axilei
  • Antebrațele și picioarele
  • Sub sâni
  • Palme și tălpi
  • Între degete
  • Zona inghinală

În mod similar, scalpul, gâtul și trunchiul sunt zone bogate în glande sebacee care promovează reproducerea și creșterea microbiotei pielii. Este cazul cutibacteriilor, al acarienilor din specia Demodex și al ciupercilor.

Femeie care cunoaște importanța microbiotei în sănătatea pielii

Variații ale microflorei pielii

Microflora pielii începe să se formeze din momentul în care ne naștem. În cazul nașterii vaginale, ecosistemul pielii nou-născutului va fi alimentat de microbiota vaginală. La nou-născuții prin cezariană, acest micromediu va fi creat după contactul cu pielea mamei și expunerea la mediu.

În prezent, microbiota pielii este considerată un marker unic care variază în ceea ce privește cantitatea și conținutul de la o persoană la alta. Este influențată de vârstă, sex, imunitate, pH, hormoni, umiditate și temperatura corpului. În acest sens, pH-ul bărbaților este mai acid decât cel al femeilor. Aceștia tind să aibă un număr mai mare de microorganisme.

Factori care afectează microbiomul pielii

De-a lungul anilor, cercetările au arătat că utilizarea excesivă a antibioticelor, igiena deficitară și utilizarea mai multor medicamente pot deteriora microbiota intestinală. Ceva similar se întâmplă și cu microflora pielii.

În general, utilizarea dezinfectanților și a săpunurilor antiseptice este benefică, deoarece reduce riscul multor boli. Cu toate acestea, igiena excesivă cu substanțe chimice alcaline poate provoca disbioza pielii.

În mod similar, lipsa expunerii la mediu în timpul creșterii generează probleme în proliferarea microbiotei native. Acest lucru duce la o imunitate mai scăzută și la un risc mai mare de infecții și alergii.

Studiile au arătat că orice afectează microbiomul intestinal va compromite și sănătatea ecosistemului pielii. În plus, un factor care compromite pe scară largă sănătatea microbiomului pielii este stilul de viață modern.

Mediul urban favorizează o floră cutanată mai puțin diversificată și mai puțin funcțională. Un studiu recent a arătat că statul în aer liber este benefic pentru microflora din întregul organism prin transferul microorganismelor din mediu.

Importanța microbiotei în sănătatea pielii: recomandări de îngrijire

Puteți să profitați de dinamica schimbării și reînnoirii microbiotei pielii pentru a repara eventualele daune provocate de stilul de viață. Câteva recomandări pentru a avea grijă de sănătatea microbiomului pielii sunt următoarele:

  • Utilizați probiotice la recomandarea medicului pentru a restabili microflora intestinală și a pielii.
  • Reduceți frecvența spălării mâinilor prin metode agresive.
  • Utilizați produse de igienă cu un pH sănătos de aproximativ 5,5.
  • Adoptați o dietă bogată în proteine, grăsimi benefice și legume.
  • Evitați să mâncați alimente procesate și bogate în zahăr.
  • Faceți exerciții de 2 până la 3 ori pe săptămână.
  • Consumați multă apă zilnic.
  • Evitați situațiile stresante.

O barieră naturală de apărare împotriva agresiunii externe

Microbiota pielii este formată din milioane de bacterii, viruși, ciuperci și paraziți care acționează ca o barieră naturală de apărare. În general, este un ecosistem echilibrat care oferă mari beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea, disbioza cutanată crește riscul de infecții. Din acest motiv, este esențial să aveți grijă de flora pielii.

S-ar putea să te intereseze...
Cum să-ți refaci flora intestinală în mod natural
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Cum să-ți refaci flora intestinală în mod natural

Anumite obiceiuri pot distruge flora intestinală, drept pentru care este esențial să consumi alimente sau suplimente care ajută să refaci flora int...



  • Beltrán M. Microbiota autóctona. Farmacia Profesional. 2017; 31(2): 17-21.
  • Selway C, Mills J, Weinstein P, Skelly C, et al. Transfer of environmental microbes to the skin and respiratory tract of humans after urban green space exposure. Environment International. 2020;145:106084.
  • Nakatsuji T, Chiang HI, Jiang SB, Nagarajan H, et al. The microbiome extends to subepidermal compartments of normal skin. Nat Commun. 2013;4:1431.
  • Kim JE, Kim HS. Microbiome of the Skin and Gut in Atopic Dermatitis (AD): Understanding the Pathophysiology and Finding Novel Management Strategies. J Clin Med. 2019 Apr 2;8(4):444.
  • Okada H, Kuhn C, Feillet H, Bach JF. The ‘hygiene hypothesis’ for autoimmune and allergic diseases: an update. Clin Exp Immunol. 2010 Apr;160(1):1-9.
  • Salem I, Ramser A, Isham N, Ghannoum MA. The Gut Microbiome as a Major Regulator of the Gut-Skin Axis. Front Microbiol. 2018 Jul 10;9:1459.
  • Swaney M, Kalan L. Living in Your Skin: Microbes, Molecules, and Mechanisms. Infection and Immunity. 2021;89(4).