Tromboza arterială cerebrală: ce este, cauze, simptome și tratament
Tromboza arterială cerebrală este o problemă de sănătate foarte gravă care poate lăsa sechele pe viață sau poate duce chiar la deces. Este foarte important să-i recunoaștem simptomele, deoarece tratamentul imediat este esențial pentru a limita daunele.
În termeni generali, tromboza arterială cerebrală apare atunci când un cheag de sânge se formează într-una dintre arterele creierului. Acest lucru blochează trecerea sângelui și face ca unii neuroni să nu mai funcționeze. Poate fi însoțită și de o hemoragie cerebrală.
Afecțiunea este cunoscută și sub denumirea de accident vascular cerebral trombotic sau ischemic. Cu cât artera afectată este mai mare, cu atât consecințele sunt mai grave.
Ce este tromboza arterială cerebrală?
Tromboza cerebrală este o formă de accident cerebrovascular (ACV) care apare atunci când se formează un cheag de sânge. Acesta obstrucționează una dintre arterele creierului și împiedică oxigenul și nutrienții să ajungă într-o regiune a acestui organ.
Blocarea fluxului sanguin duce la oprirea activității electrice într-o zonă a creierului. Dacă obstrucția persistă, apar modificări extinse în membrana celulară, care pot duce la moartea creierului.
Se estimează că tromboza cerebrală reprezintă 50% din accidente vasculare cerebrale. Deși este mai frecventă la persoanele în vârstă sau cu boli de bază, precum ateroscleroza sau hipertensiunea arterială, poate apărea și la tineri.
Recomandăm: 5 măsuri pentru a preveni un AVC
Cauzele trombozei arteriale cerebrale
Tromboza cerebrală este considerată o boală de origine multifactorială. Toate acele afecțiuni care favorizează degenerarea pereților arteriali, obstrucția arterelor și coagularea sângelui sau care reduc vasodilatația pot da naștere acestei patologii.
Unele persoane cu anumite afecțiuni sunt mai susceptibile la acest tip de accident vascular cerebral. Grupele de risc pot fi împărțite în trei:
- Ateroscleroză. Există o probabilitate mai mare de tromboză cerebrală dacă există și hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie sau consum de tutun.
- Arterită. Include poliarterita nodoasă, arterita temporală, arterita reumatică, lupusul eritematos sistemic și arterita infecțioasă.
- Alte cauze. Acestea includ displazia fibromusculară, disecția carotidei, boala Moyamoya și tumorile.
Oamenii ce consumă mult alcool, precum și cei care fumează frecvent au mai multe șanse de a dezvolta tromboză cerebrală.
Simptome și diagnostic
Tabloul clinic al trombozei arteriale cerebrale se instalează treptat, dar cu progres brusc. Devine vizibil în câteva ore și doar uneori în câteva zile.
Principalele simptome ale acestei boli sunt următoarele:
- Gura strâmbă
- Convulsii
- Dificultate de a înghiți
- Probleme de vedere
- Dureri de cap intense
- Leșin
- Anomalii de memorare
- Amețeli și pierderea echilibrului
- Pierderea controlului asupra mișcărilor
- Dificultate de a vorbi și de a înțelege
- Paralizie sau furnicături pe o parte a corpului
- Modificări ale controlului intestinului sau vezicii urinare
Diagnosticul se stabilește printr-un RMN sau o tomografie computerizată. Primul este un test mai specific. Sunt efectuate și teste suplimentare, cum ar fi radiografia toracică, hemograma, ionograma, gazele din sânge și glicemia.
În unele cazuri, pot fi necesare alte teste specifice, cum ar fi următoarele:
- Studiul lichidului cefalorahidian
- Scanarea creierului
- Angiografia cerebrală
- Doppler transcranian
- Oftalmodinamometrie
Tratamentul trombozei cerebrale
Dacă tratamentul este început în decurs de 4 ore de la apariția trombozei arteriale cerebrale, se aplică terapia trombolitică. Se folosește o procedură numită tromboliză, care constă în diluarea trombului cu medicamente cu scopul de a restabili fluxul sanguin.
Medicamentele se administrează intravenos pentru a ajunge în întregul corp sau printr-un tub sau cateter care ajunge la arterele creierului. În acest din urmă caz, cateterul este poziționat cu ajutorul ecografului.
Dacă tratamentul este început la mai mult de 4 ore și jumătate de la eveniment, se determină cauza trombozei și se administrează medicamente pentru a preveni formarea de noi trombi sau sângerarea ulterioară.
Pacientul trebuie să rămână internat pentru o perioadă de 4 până la 7 zile. Aceasta este considerată etapa cu cel mai mare risc. Tratamentul este orientat spre recuperarea pacientului.
Posibile sechele ale trombozei arteriale cerebrale
Nu este ușor de făcut un prognostic în primele 72 de ore după evenimentul trombotic. Problema se poate opri sau se poate extinde și poate provoca moartea. De asemenea, este posibil ca acesta să genereze anumite leziuni neurologice care pot fi reversibile sau ireversibile.
Șansele de recuperare depind de mai mulți factori, precum starea generală anterioară de sănătate, severitatea trombozei, structura neuronală afectată și rapiditatea tratamentului.
În funcție de toți acești factori, recuperarea poate varia de la totală la zero. Pot exista sechele, cum ar fi probleme de vorbire, tulburări psihomotorii, dificultăți senzoriale sau convulsii.
Poate fi prevenită tromboza arterială cerebrală?
Cel mai bun mod de a preveni tromboza arterială cerebrală este menținerea unui stil de viață sănătos. Acesta implică o dietă echilibrată, pe lângă activitatea fizică regulată și reducerea stresului.
Dacă există o boală de bază, aceasta trebuie ținută sub control.
Deși se aplică mai mult trombozei venoase, nu trebuie să stăm pe scaun pentru perioade lungi de timp. În timpul călătoriilor, este indicat să ne deplasăm din când în când și să bem multe lichide. Mișcarea este importantă după orice operație, indiferent de motiv.
Consumul de alcool și tutun trebuie evitat. Aceste substanțe sunt factori de risc pentru tromboza arterială cerebrală. De asemenea, se recomandă reducerea consumului de sare.
Tromboza arterială cerebrală este o problemă serioasă
Tratamentul imediat este decisiv în cazul unei tromboze cerebrale. Medicamentele sunt mult mai eficiente atunci când sunt administrate în maxim 60 de minute de la eveniment.
Persoanele afectate prezintă adesea schimbări de comportament. Sunt deprimate și mofturoase. Sprijinul persoanelor apropiate este cheia recuperării.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Pacheco Mayedo, M., Durán Matos, M. E., Cuba Yordi, O. L., Serrano González, L., Rosales Almeida, Y., & de Mola Nicolau, J. L. (2017). Patrón común y variantes anatómicas de la porción anterior del círculo arterial del cerebro. Revista Archivo Médico de Camagüey, 21(6), 0-0.
- Sánchez-Silverio, V., Abuín-Porras, V., & Rodríguez-Costa, I. (2020). Principios del aprendizaje motor: una revisión sobre sus aplicaciones en la rehabilitación del accidente cerebrovascular. Revista Ecuatoriana de Neurología, 29(3), 84-91.
- Requena-Meana, P. (2009). El diagnóstico de muerte cerebral. Persona y bioética, 13(2), 128-136.
- Blanco, M., Rodríguez-Yáñez, M., & Castillo, J. (2010). Ataque isquémico transitorio riesgo de trombosis cerebral en pacientes con diabetes: prevención tratamiento. Avances en diabetología, 26(6), 403-407.
- Bravo, M. D. V., Apuntes, D. I. N., Barbosa, E. A. M., & Cabrera, J. A. B. (2020). Trombólisis intraarterial en ACV isquémico agudo. RECIAMUC, 4(4 (esp)), 14-21.