Tromboza venoasă profundă: detectare și prevenire

09 Iunie, 2020
Tromboza venoasă profundă poate fi cauzată de orice factor care împiedică coagularea sau circulația adecvată a sângelui.

Tromboza venoasă profundă (TVP) sau flebotromboza profundă are loc atunci când se formează un cheag de sânge (tromb) într-una sau mai multe dintre venele profunde ale corpului. În general, această problemă afectează picioarele, dar și alte părți ale corpului pot dezvolta cheaguri.

La baza trombozei venoase profunde pot sta anumite afecțiuni sanguine care afectează coagularea. Cheagurile se pot forma și atunci când pacientul nu se mișcă pentru o perioadă lungă de timp (de pildă, în urma unui accident sau intervenții chirurgicale).

Tromboza venoasă profundă este o boală gravă. Cheagurile de sânge care se formează în vene pot circula prin fluxul sanguin, ajungând la plămâni. Odată ajunse acolo, pot întrerupe circulația sanguină. Unele cheaguri migrează către inimă, cauzând infarct miocardic.

Ce factori declanșează tromboza venoasă profundă?

Desen ilustrând un cheag cauzat de tromboza venoasă profundă

Dacă un pacient suferă de tromboză venoasă profundă, sângele întâmpină dificultăți în a circula prin venele aflate la mare distanță de inimă, adică cele de la nivelul picioarelor. Drept consecință, acesta se acumulează, ducând la edem și inflamații.

Sângele transportat de la inimă către picioare circulă prin artere. Apoi, acesta se întoarce la inimă, după care ajunge la plămâni pentru a fi oxigenat. Dacă sângele se coagulează într-o anumită venă, acesta nu poate reveni la inimă. Drept consecință, acesta se acumulează în picioare, cauzând inflamații și durere. Sângele se coagulează la nivelul acestor părți ale corpului, ceea ce previne circulația sanguină normală.

Îți reomandăm:

5 obiceiuri pentru vene mai sănătoase

Cheagurile de sânge asociate trombozei venoase profunde se pot forma din cauza oricărui fenomen care previne circulația sanguină normală sau care determină coagularea excesivă. De pildă, acestea pot surveni după o intervenție chirurgicală sau ca efect secundar al anumitor medicamente și al mișcării limitate.

Există anumiți factori de risc care măresc susceptibilitatea la tromboza venoasă profundă. Printre aceștia se numără:

  • Moștenirea genetică: Unele persoane moștenesc boli care declanșează probleme circulatorii.
  • Lipsa de mișcare: De exemplu, din cauza spitalizării.
  • Accidentările și intervențiile chirurgicale
  • Sarcina, supraponderalitatea sau obezitatea
  • Fumatul

Cum se detectează tromboza venoasă profundă?

Medic analizând probe de sânge
Tromboza venoasă profundă poate fi detectată în mai multe moduri. Acestea variază de la metode imagistice, la analize de sânge.

Mai întâi, trebuie să menționăm faptul că numeroase boli cauzează semne și simptome similare celor ale trombozei venoase profunde. În această categorie intră embolismele pulmonare, leziunile musculare, celulita și inflamația venelor superficiale. Așadar, pacientul trebuie să se supună unor investigații, astfel încât medicul să poată localiza cheagul și să pună un diagnostic corect.

Iată principalele metode la care se va apela:

Ecografia duplex

Această metodă presupune folosirea unor unde sonore pentru a genera imagini ale circulației sângelui prin vene. Ecografia duplex poate detecta blocaje sau cheaguri de sânge în venele mai profunde. Ea constituie metoda imagistică standard pentru diagnosticarea trombozei venoase profunde.

Determinarea D-dimerilor

Această analiză măsoară nivelul unei substanțe eliberate în sânge atunci când un cheag se degradează. Un rezultat negativ sugerează că este puțin probabil ca pacientul să sufere de tromboză venoasă profundă și viceversa.

Flebografia

Flebografia reprezintă cea mai precisă metodă de diagnosticare a cheagurilor de sânge. Din păcate, este o procedură invazivă, medicul fiind nevoit să folosească instrumente pentru a manipula corpul pacientului.

Flebografia reprezintă o radiografie specială care implică inserarea unei substanțe de contrast speciale într-una dintre venele mari ale piciorului sau ale gleznei. Astfel, pot fi văzute venele adânci ale acestui membru.

RMN-urile și CT-urile

Aceste două metode îi ajută pe medici să diagnosticheze și să trateze mai multe boli. Imaginile arată venele și orice cheaguri prezente. CT-urile și RMN-urile nu sunt folosite frecvent în diagnosticarea flebotrombozei profunde, dar, la nevoie, reprezintă metode de diagnosticare accesibile.

Prevenirea trombozei venoase profunde

Mână ținând o țigară aprinsă
Eliminarea factorilor de risc este cea mai bună formă de prevenție. Aceasta include evitarea tutunului, a alcoolului și a tuturor celorlalte cauze ale apariției hipertensiunii arteriale.

Prevenirea trombozei venoase profunde constă în îmbunătățirea fluxului sanguin către inimă. Este foarte important ca pacientul să consulte un medic, pentru a i se recomanda o rutină de exerciții fizice.

De asemenea, este indicat să-ți ții picioarele ridicate pentru a facilita circulația sanguină. Cel mai confortabil mod de a face acest lucru este să ridici partea saltelei pe care se odihnesc picioarele, pentru ca ele să fie ușor elevate.

Îți recomandăm:

9 alimente care pot să prevină tromboza și atacul cerebral

Dacă ești fumător, te sfătuim să renunți la acest obicei. Tutunul este un factor de risc pentru numeroase probleme cardiace. Medicii ne recomandă să facem mișcare pentru 30 de minute, de cel puțin trei ori pe săptămână. Totodată, este indicat să consumi mai multe alimente care previn cheagurile de sânge.

În cazul în care este nevoie, medicul poate să prescrie medicamente anticoagulante, pentru a preveni acest tip de problemă.

  • Piccinato, C. E., Cherri, J., & Moriya, T. (1995). Trombose venosa profunda. In Medicina.
  • Weinmann, E. E., & Salzman, E. W. (1996). Trombosis venosa profunda. Revista Cubana de Medicina. https://doi.org/10.1016/S1636-5410(17)87867-3
  • Rodriguez Moral, N. E. (1972). TROMBOSIS VENOSA. Revista Cubana de Cirugia.