4 moduri în care depresia afectează creierul - Doza de Sănătate
 

4 moduri în care depresia afectează creierul

Multe lucruri se schimbă ca urmare a instalării depresiei. Deși este posibil să nu observi, există diferite moduri în care depresia îți afectează creierul. Modificările prin care trece corpul tău apar din cauza dezechilibrelor chimice la nivel cerebral.
4 moduri în care depresia afectează creierul
Bernardo Peña

Verificat și aprobat de psihologul Bernardo Peña.

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Uneori, ai impresia că depresia este o afecțiune pur emoțională care îți afectează doar starea de spirit și sentimentele. Cu toate acestea, cei care suferă de depresie se pot confrunta și cu modificări fizice și chimice la nivel cerebral. Depresia afectează creierul. Nu numai că influențează sănătatea mintală a pacienților, ci și restul organismului lor.

Depresia este o problemă globală mai gravă decât ne imaginăm. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 300 de milioane de oameni suferă depresie în întreaga lume. În medie, aproximativ 800 de mii de oameni se sinucid în fiecare an din cauza depresiei. De asemenea, aceasta este principala cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

Depresia nu este doar o schimbare emoțională temporară. Modificările pe care le provoacă creierului îl fac foarte greu de controlat. Din acest motiv, este important să recunoaștem simptomele depresiei și să o tratăm cu ajutorul unui specialist în loc să considerăm că este o dispoziție proastă care va dispărea de la sine.

4 moduri în care depresia afectează creierul la nivel fizic

Depresia afectează în mod direct trei părți ale creierului tău: hipocondrul, amigdalele cerebeloase și cortexul prefrontal. În continuare, vom explica totul mai detaliat.

Depresia afectează creierul

1. Micșorarea hipocampusului

Hipocampusul se află în partea centrală a creierului. Este responsabil de stocarea amintirilor și reglarea producției de cortizol, care este hormonul stresului și al fericirii.

Atunci când suferi de stres fizic sau mintal, inclusiv de depresie, corpul tău eliberează cortizol pentru a încerca să atenueze efectele stresului. Cu toate acestea, atunci când nivelurile de cortizol sunt foarte ridicate, acestea provoacă un dezechilibru chimic. Apoi, producția de neuroni scade și hipocampusul se micșorează.

2. Micșorarea cortexului prefrontal

Situat în partea anterioară a creierului, cortexul prefrontal este responsabil de reglarea emoțiilor și crearea amintirilor.

Cortexul prefrontal se poate micșora din cauza cantității crescute de cortizol secretat în cazul depresiei. De fapt, specialiștii consideră că acest lucru cauzează depresia postpartum la unele femei.

3. Inflamarea amigdalelor cerebeloase

Amigdalele cerebeloase sunt localizate în lobul temporal, partea inferioară a creierului. Acestea reglează emoții precum plăcerea, fericirea și frica, printre altele.

Prea mult cortizol poate inflama amigdalele cerebeloase și le face mai active. Apoi, provoacă dificultăți în ceea ce privește somnul și tipare de comportament anormale. De asemenea, a fi mai activ face ca alte părți ale corpului să elibereze și mai mulți hormoni decât în mod normal, ceea ce poate provoca alte complicații legate de sănătate.

4. Dificultăți de oxigenare

În plus față de modul în care depresia afectează fizic creierul, apar și anumite schimbări indirecte.

Studiile arată că organismul se oxigenează mai puțin în perioadele de depresie. Cu toate acestea, nu știm dacă acest lucru se întâmplă din cauza schimbărilor în tiparele de respirație sau din alt motiv.

Această reducere a oxigenării afectează celulele din întregul corp. Celulele creierului pot suferi leziuni sau pot muri.

Depresia afectează creierul. Care sunt urmările asupra stării de sănătate generale?

Aceste schimbări ce apar în creierul tău nu se produc imediat. Ele sunt rezultatul depresiei. Studiile sugerează că hipotalamusul și cortexul prefrontal se modifică pe parcursul a aproximativ 8-10 luni.

Dr. Thomas Frodl, cercetător la spitalul Magdeburg din Germania, a urmărit pacienții cu depresie timp de trei ani. Acesta a observat că schimbările fizice ale creierului provocate de depresie se intensifică în timp.

Fată care suferă de depresie

Câteva moduri în care depresia afectează creierul sunt:

  • Pierderea memoriei
  • Scăderea funcției neurotransmițătorilor
  • Oprirea dezvoltării creierului
  • Scăderea capacității de învățare
  • Probleme cognitive
  • Dificultăți de concentrare
  • Schimbări de dispoziție
  • Lipsă de empatie față de cei din jur
  • Dificultăți în ceea ce privește somnul
  • Epuizare

Cum să elimini modurile în care depresia afectează creierul

Studiile științifice sugerează că dezechilibrul chimic cauzat de prea mult cortizol și alte substanțe chimice este cauza principală a problemelor emoționale și a modificărilor fizice ale creierului.

Prin urmare, scopul tratamentelor este de a regla producția de hormoni. De exemplu, acestea ajută la reglarea cortizolului și a serotoninei. De asemenea, poți urma un tratament pentru depresie cu medicamente și / sau prin terapie. Terapia este foarte recomandată chiar dacă iei deja medicamente.

Medic care explică de ce depresia afectează creierul

Cercetările arată că terapia ajută la modificarea structurii creierului în caz de depresie. În plus, ajută la combaterea simptomelor acestei afecțiuni. Acesta este motivul pentru care este important să soliciți ajutorul unui specialist dacă bănuiești că suferi de depresie.

De asemenea, există lucruri pe care oamenii cu depresie le pot face pe cont propriu pentru a ajuta la îmbunătățirea funcției creierului și combaterea acestei afecțiuni:

  • Ține sub control nivelul de stres;
  • Fă exerciții fizice în mod regulat;
  • Consumă alimente sănătoase în cadrul unei diete echilibrate din punct de vedere nutrițional;
  • Dormi bine;
  • Evită consumul de alcool și droguri.

Pe scurt, depresia este o tulburare care nu ține doar de modificările de dispoziție. Deși nu îl poți vedea cu ochiul liber, creierul suferă modificări fizice care interferează cu bunăstarea generală a unei persoane.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Depresion. Key Facts. World Health Organization, (2018). https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
  • Depression duration but not age predicts hippocampal volume loss in medically healthy women with recurrent major depression. Sheline YI1, Sanghavi M, Mintun MA, Gado MH. Department of Psychiatry, Washington University School of Medicine, St. Louis, Missouri. (1999). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10366636
  • Valdés, J. L., & Torrealba, F. (2006). La corteza prefrontal medial controla el alerta conductual y vegetativo: Implicancias en desórdenes de la conducta. Revista chilena de neuro-psiquiatría, 44(3), 195-204.
  • Psychotherapy and brain plasticity. Frontiers in Psychology. Collerton, D. (2013, September 6). 2013(4), 548 ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3764373/
  • Stress, depression and brain structure. McEwen, B.S. (n.d.). dbsalliance.org/site/PageServer?pagename=education_anxiety_stress_brain_structure
  • The neurobiology of depression. Eleni Palazidou. British Medical Bulletin, Volume 101, Issue 1 (2012). Pages 127–145, https://doi.org/10.1093/bmb/lds004
  • Neurochemical alterations in frontal cortex of the rat after one week of hypobaric hypoxia. Bogdanova OV, et al. (2014).DOI: 10.1016/j.bbr.2014.01.027
  • Inflammation: A mechanism of depression?  Han Q-Q, et al. (2014). link.springer.com/article/10.1007%2Fs12264-013-1439
  • Depression-Related Variation in Brain Morphology Over 3 Years. Effects of Stress? Thomas S. Frodl, MD; Nikolaos Koutsouleris, MD; Ronald Bottlender, MD. (2008) 65(10):1156-1165. doi: 10.1001/archpsyc.65.10.1156
  • Schecklmann, M., Dresler, T., Beck, S., Jay, J. T., Febres, R., Haeusler, J., … Fallgatter, A. J. (2011). Reduced prefrontal oxygenation during object and spatial visual working memory in unpolar and bipolar depression. Psychiatry Research – Neuroimaging. https://doi.org/10.1016/j.pscychresns.2011.01.016

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.