Aritmia și consumul de sare: cum sunt legate?
Consumul excesiv de sare este considerat dăunător, deoarece produce aritmia și alte probleme legate de tensiunea arterială. Totuși, acest lucru este agravat de aportul de sare de proastă calitate, foarte procesată. Persoanele care au o predispoziție genetică la aceste tulburări sunt și mai afectate.
Sodiul este un mineral esențial pentru controlul mai multor procese fiziologice. Nu este decisiv doar pentru transmiterea corectă a impulsului nervos, ci și pentru prevenirea diabetului de tip 2. Prin urmare, nu trebuie să-l eliminăm complet din alimentație, ci doar să moderăm aportul.
Ce alimente sunt bogate în sare?
În general, alimentele cu cel mai mare conținut de sare sunt cele industriale ultraprocesate. Sunt fabricate pentru a fi foarte gustoase, ceea ce duce la dorința de a le mânca în exces. Pot genera diverse probleme, în special de tip inflamator.
Nu conțin doar sodiu, ci și zaharuri simple și grăsimi trans în cantități mari. Trebuie să avem în vedere că sarea este un element prezent în aproape toate produsele destinate consumului obișnuit. Însă, acest lucru nu este dăunător sănătății. Dimpotrivă, este necesar. Desigur, trebuie ingerată în cantități adecvate. Cea din alimentele proaspete nu este o problemă pe termen mediu. În plus, nu este rafinată, așa că este o sare de calitate superioară.
Putem chiar să subliniem că unele studii recente recomandă un aport total de sodiu aproape de 5 grame pe zi, cu mult peste recomandările principalelor organizații internaționale.
S-a dovedit că această doză este eficientă în reducerea mortalității din orice cauză și în îmbunătățirea funcționării organismului. Chiar și așa, este esențial să creștem și aportul de potasiu.
Aritmia și consumul de sare: cum sunt legate?
Deși sarea este un element esențial pentru viață, consumul ei în cantități excesive tinde să creeze probleme în mediul intern. Alterarea fiziologiei canalelor de sodiu poate duce la aritmie, după cum arată cercetările publicate în revista Advances and Pharmacology.
Acest lucru nu înseamnă neapărat că aportul inadecvat de sare sau sodiu va cauza această problemă. Există destul de multe speculații. Ceea ce susțin mulți autori este că aportul de cantități mari de sare – alături de obiceiuri de viață greșite – poate afecta negativ funcționarea sistemului cardiovascular.
Dacă aportul de potasiu nu este suficient sau dacă vorbim despre sedentarism, pot apărea consecințe negative asupra sănătății. Cu toate acestea, există și momente în care aportul de sare și sodiu trebuie crescut.
Un exemplu ar fi cazul sportivilor care își desfășoară activitatea în condiții umede cu temperatură ridicată. Ei trebuie să compenseze sodiul care se pierde prin transpirație. În caz contrar, riscul de hiponatremie și probleme de sănătate este crescut.
Strategii alimentare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare
Pe lângă optimizarea aportului de sare, există și alte strategii care pot fi eficiente pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului cardiovascular. De exemplu, este important să evitați dietele hipercalorice în contextul unui stil de viață sedentar. Excesul de greutate crește considerabil riscul de tulburări cardiace.
Este necesar să se evite obiceiurile toxice, precum consumul de alcool și tutun. Aceste elemente pot provoca rigiditate arterială pe termen mediu, ceea ce crește riscul de hipertensiune arterială.
Consumul de antioxidanți este benefic, deoarece ajută la neutralizarea formării radicalilor liberi și acumulării ulterioare a acestora în țesuturi. Nu trebuie să neglijăm nici practicarea exercițiilor fizice. Acest obicei crește eficiența cardiacă și crește capacitatea inimii de a pompa sângele. De asemenea, scade nivelul inflamației și previne probleme precum agregarea trombocitelor.
Citiți mai mult: 6 adevăruri despre consumul excesiv de sare
Care este cantitatea corectă de sare pe care o putem consuma zilnic?
În ceea ce privește aportul maxim de sare, există destul de multe dezacorduri. Autorii tradiționaliști consideră că aportul zilnic de sodiu trebuie să fie sub 2 grame, în timp ce studiile recente susțin că putem consuma până la 5 grame pe zi.
Oricum ar fi, experții sunt de acord asupra necesității de a menține un echilibru între aportul de sodiu și cel de potasiu, deoarece aceste substanțe au efecte antagoniste asupra controlului tensiunii arteriale.
Aceste recomandări pot fi modificate la sportivi sau în cazul persoanelor care locuiesc în locuri unde temperaturile sunt foarte ridicate. În aceste contexte, se recomandă adaptarea individuală a dietei pentru a evita problemele cu echilibrul electrolitic.
Aportul de sare poate fi legat de dezvoltarea aritmiei
În ciuda lipsei de dovezi în acest sens, unii cercetători consideră că un aport mare de sare poate crește riscul de a suferi de aritmie, în special la persoanele cu predispoziție. Există motive pentru a asocia sarea și cu dezvoltarea diferitelor tulburări cardiovasculare.
Oricum, sodiul este un element important pentru organism. Prin urmare, trebuie să apară în dieta zilnică în cantități suficiente. Ideal este să evitați alimente precum cele ultraprocesate industriale, deoarece cantitățile lor de sare și alți aditivi sunt destul de mari.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Mente, A., O’Donnell, M., Rangarajan, S., McQueen, M., Dagenais, G., Wielgosz, A., Lear, S., Ah, S., Wei, L., Diaz, R., Avezum, A., Lopez-Jaramillo, P., Lanas, F., Mony, P., Szuba, A., Iqbal, R., Yusuf, R., Mohammadifard, N., Khatib, R., Yusoff, K., … Yusuf, S. (2018). Urinary sodium excretion, blood pressure, cardiovascular disease, and mortality: a community-level prospective epidemiological cohort study. Lancet (London, England), 392(10146), 496–506. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(18)31376-X
- Miller, D., Wang, L., & Zhong, J. (2014). Sodium channels, cardiac arrhythmia, and therapeutic strategy. Advances in pharmacology (San Diego, Calif.), 70, 367–392. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-417197-8.00012-2
- Alpert, M. A., Omran, J., & Bostick, B. P. (2016). Effects of Obesity on Cardiovascular Hemodynamics, Cardiac Morphology, and Ventricular Function. Current obesity reports, 5(4), 424–434. https://doi.org/10.1007/s13679-016-0235-6