Ce tipuri de aditivi alimentari există?

10 Decembrie, 2020
Este foarte dificil să eviți complet aportul de aditivi alimentari. Însă moderarea consumului lor poate aduce efecte benefice asupra sănătății. Astăzi vom discuta despre tipurile cele mai frecvente de aditivi din industria alimentară.

Aditivii alimentari sunt o serie de substanțe pe care industria alimentară le folosește pentru a spori caracteristicile alimentelor sau pentru conservarea acestora. Deși majoritatea sunt siguri pentru sănătate, unii dintre ei generează discrepanțe între experți. Înainte de a începe, este necesar să înțelegem că există diferite tipuri de aditivi alimentari, clasificați în grupuri.

Unii aditivi sunt inofensivi pentru organism sau chiar benefici. Acesta este cazul agenților de gelifiere. Cu toate acestea, alții sunt controversați din cauza efectelor pe care le au asupra microbiotei intestinale. În acest caz, vorbim despre îndulcitori.

Ce tipuri de aditivi alimentari există?

Vom analiza principalele tipuri de aditivi alimentari și efectele acestora asupra sănătății umane.

1. Conservanți

Conservanții sunt substanțe care reușesc să reducă riscul microbiologic al alimentelor, crescând astfel durata lor de valabilitate. Mulți dintre ei sunt inofensivi pentru oameni, deoarece nu sunt metabolizați și nu sunt absorbiți la nivel intestinal.

Însă unul dintre cele mai frecvente tipuri de aditivi alimentari, nitriții, cresc incidența unor forme de cancer. Cercetările apărute în revista Nutrients oferă dovezi pentru această afirmație.

Industria cărnii folosește acești conservanți. De aceea, experții descurajează consumul de carne roșie procesată. Acest tip de alimente a fost asociat cu o stare de sănătate mai proastă din cauza prezenței nitriților.

Citește mai mult:

Aditivii alimentari afectează sănătatea?

Carne roșie
Carnea roșie procesată conține nitriți, care sunt legați de deteriorarea sănătății pe termen mediu.

2. Potențiatori de aromă

Potențiatorii de aromă sunt substanțe care sunt responsabile, după cum sugerează și numele lor, de modificarea sau intensificarea mirosului alimentelor. Ca regulă generală, aceștia sunt inofensivi pentru sănătate. Însă putem experimenta tulburări intestinale din cauza consumului excesiv.

Cea mai frecventă tulburare de acest tip este diareea. Cu toate acestea, pe termen lung, potențiatorii de aromă nu sunt dăunători (literatura științifică nu a furnizat încă nicio dovadă a acestui fapt).

3. Coloranți

Aceste tipuri de aditivi alimentari sunt folosite pentru a oferi culoare. Anumiți coloranți au fost interziși din cauza relației lor cu apariția anumitor tipuri de cancer.

În zilele noastre, industria alimentară folosește o mulțime de pigmenți pentru a oferi culoare preparatelor. Nu numai că acești pigmenți nu produc efecte negative, ci ajută și la prevenirea dezvoltării bolilor. Un caz concludent ar fi antocianinele, responsabile de culoarea afinelor și capabile să exercite un efect antioxidant (potrivit unui studiu publicat în Critical Reviews in Food Science and Nutrition).

Atunci când citești etichetele alimentelor, este important să acorzi atenție aditivilor alimentari. Dacă se utilizează culori naturale (în special fitonutrienți din plante), nu ar trebui să cataloghezi produsul ca fiind dăunător.

4. Îndulcitori

Acest grup este cel mai controversat în rândul experților în nutriție. Îndulcitorii sunt substanțe cu capacitate de îndulcire, care înlocuiesc zahărul. Cu toate acestea, experții nu știu încă dacă sunt sau nu mult mai buni decât zahărul în sine. În acest grup intră zaharina, stevia, sucraloza și aspartamul.

Unii oameni susțin că organismul uman nu metabolizează multe dintre aceste substanțe chimice la nivel intestinal. Cu toate acestea, majoritatea studiilor arată efecte negative asupra microbiotei intestinale. Într-adevăr, rezultatele nu pot fi extrapolate direct, dar nu există nici studii pe termen lung care să confirme siguranța acestora.

5. Potențiatori de gust

Printre potențiatorii de gust se numără o serie de aditivi alimentari care îmbunătățesc caracteristicile organoleptice ale produselor alimentare. Unul dintre cei mai importanți este glutamatul monosodic, care este responsabil de gustul umami (recent identificat). Acesta este prezent mai ales în bucătăria asiatică.

Multe produse industriale conțin aceste tipuri de aditivi alimentari, deoarece reușesc să îmbunătățească acceptarea alimentelor și să le sporească gustul. Nu sunt neapărat dăunători sănătății. Ar trebui să fii atent însă la dozele excesive.

6. Stabilizatori, gelifianți, emulgatori

Aceste tipuri de aditivi alimentari sunt responsabile de îmbunătățirea texturii alimentelor. Nu au efecte negative asupra organismului uman, ci mai degrabă opusul.

Unele dintre produsele care intră în această categorie au proprietăți ce stimulează microbiota intestinală, îmbunătățindu-i funcțiile. Acesta este cazul algei agar agar.

Consumul regulat al acestei clase de agenți de gelifiere stimulează fermentarea la nivel intestinal, care favorizează dezvoltarea bacteriilor care colonizează intestinul. Acest proces poate îmbunătăți metabolismul nutrienților, reducând astfel riscul de obezitate și boli metabolice. Cercetările publicate în revista Gut Microbes oferă dovezi ale aceluiași lucru.

Citește mai mult:

Alergiile la aditivii alimentari: pericole

Tipuri de aditivi alimentari cu rol de gelifiere
Agar agar este un aditiv benefic pentru sănătate.

7. Amidon modificat

Amidonul se remarcă deoarece este utilizat în produsele de panificație pentru a oferi calități elastice superioare aluatului. Este format dintr-un amestec de polizaharide, fiind un carbohidrat simplu. În sine, acesta nu este dăunător organismului.

În cazul persoanelor sedentare, un aport excesiv de carbohidrați simpli nu este deloc benefic. Acesta nu este și cazul sportivilor, care trebuie să-și satisfacă nevoile de carbohidrați pentru a reface rezervele de glicogen pe care le folosesc în timpul exercițiilor fizice.

Supunerea amidonurilor modificate la temperaturi ridicate generează mai multe produse reziduale toxice, cum ar fi acrilamida. Cercetările au arătat faptul că acestea sunt dăunătoare sănătății.

8. Acidifianți

Industria alimentară folosește și acidifianți pentru a spori gustul alimentelor. Sulfatul de sodiu și sulfatul de potasiu sunt cei mai importanți. Nu provoacă efecte nedorite în organism, atât timp cât nu se depășesc dozele recomandate.

În caz contrar, acidifianții ar putea genera un simptom laxativ semnificativ. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, atunci când o persoană consumă o cantitate excesivă de bomboane sau gumă de mestecat.

9. Enzime

Enzimele sunt tipice alimentelor destinate persoanelor cu intoleranțe sau produselor generate de industria suplimentelor alimentare. Cel mai frecvent caz este cel al pacienților cu intoleranță la lactoză, deoarece prezența enzimei lactază îi ajută să metabolizeze acest zahăr.

De asemenea, pe piață există izolate sau concentrate proteice cu enzime digestive pentru a spori digestia nutrienților și pentru a preveni formarea gazelor. Enzimele nu sunt dăunătoare sănătății, iar experții consideră că utilizarea lor este sigură.

10. Antioxidanți

Antioxidanții sunt aditivi alimentari care blochează sau întârzie oxidarea alimentelor, crescând astfel termenul de valabilitate. Această funcție este îndeplinită, de exemplu, de acidul ascorbic (vitamina C).

Utilizarea antioxidanților previne oxidarea fructelor, cum ar fi avocado sau mărul. Mai mult, includerea lor în dietă are un impact pozitiv asupra funcționării sistemului imunitar. De fapt, s-a demonstrat faptul că mărirea aportului de vitamina C reduce durata răcelilor.

Funcțiile generale ale aditivilor alimentari

Acum, vom enumera principalele funcții ale aditivilor, astfel încât să poți înțelege de ce este atât de frecventă utilizarea lor.

Păstrează valoarea nutritivă a alimentelor

Multe dintre substanțele utilizate de industria alimentară sunt destinate păstrării valorii nutritive a produselor. În acest fel, evitarea oxidării ajută la o conservare mai bună a vitaminelor prin reducerea contactului acestora cu oxigenul.

Păstrează alimentele intacte

Conservanții reușesc să mărească durata de valabilitate a alimentelor, îmbunătățind astfel conservarea acestora și reducând riscul de contaminare cu microorganisme. În acest fel, ne protejează sănătatea prin reducerea riscului de intoxicație.

Asigură echilibrul pH-ului alimentar și induc fermentația

Mulți aditivi folosiți de industria alimentară reușesc să garanteze echilibrul acido-bazic al produselor, realizând astfel o mai bună conservare a acestora. De asemenea, agenții de gelifiere sau stabilizatorii pot duce la o fermentare mai eficientă, dând o valoare suplimentară alimentelor datorită proliferării bacteriilor benefice.

Oferă mai multă culoare și aromă mâncării

Acesta este unul dintre motivele pentru care industria alimentară folosește aditivi. Aditivii îmbunătățesc caracteristicile organoleptice ale alimentelor și cresc semnificativ vânzările. La rândul său, acest lucru generează un impact pozitiv asupra companiilor. Însă este necesar să ne asigurăm că acest lucru nu constituie un risc pentru sănătatea umană… ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.

Îmbunătățesc textura și consistența alimentelor

Probabil că te-ai întrebat de ce textura produselor ultraprelucrate este întotdeauna perfectă și diferită de cea a produselor de casă. Acest lucru se datorează, fără îndoială, prezenței aditivilor alimentari în compoziția produselor procesate.

Acest tip de substanță reușește să compacteze ingredientele și să ofere amestecurilor o spongiozitate mai mare, ceea ce influențează pozitiv experiența de degustare.

Mezeluri ce conțin diverse tipuri de aditivi alimentari
Alimentele ultraprocesate au un aspect deosebit datorită aditivilor alimentari care sporesc culorile și texturile.

Efectele secundare ale aditivilor alimentari

Deși aditivii alimentari au un cadru de aplicare și un scop specific, nu sunt întotdeauna siguri pentru sănătate, mai ales în cazul consumului excesiv, deoarece generează o serie de efecte secundare. De aceea, nu îți recomandăm să consumi cantități mari de aditivi alimentari.

Este important să ai grijă la conservanți precum nitriții și îndulcitorii artificiali. Aceștia din urmă sunt capabili să genereze modificări ale populației de bacterii care trăiesc în intestin, ceea ce afectează metabolismul nutrienților și digestia.

Aditivi alimentari: sunt prezenți aproape întotdeauna

Este important să reții faptul că aditivii alimentari sunt prezenți în aproape orice dietă. Evitarea consumului lor este dificilă și, probabil, acest lucru nu este nici măcar recomandat. Este important să ne moderăm aportul, dar nu întotdeauna în același mod.

Nu uita faptul că baza unei diete sănătoase este varietatea și predominanța produselor proaspete în detrimentul celor ultraprelucrate. De asemenea, dieta trebuie echilibrată din punct de vedere caloric pentru a preveni creșterea în greutate.

  • Song P., Wu L., Guan W., Dietary nitrates, nitrites, and nitrosamines intake and the risk of gastric cancer: a meta analysis. Nutrients, 2015. 7 (12): 9872-95.
  • Valenzuela, Rodrigo, and Ana María Ronco. “Acrilamida en los alimentos.” Revista chilena de nutrición 34.1 (2007): 8-16.
  • Yousuf B., Gul K., Wani AA., Singh P., Health benefits of anthocyanins and their encapsulation for potential use in food systems: a review. Crit Rev Food Sci Nutr, 2016. 56 (13): 2223-30.
  • Pearlman M., Obert JI., Casey L., The asociation between artificial sweeteners and obesity. Curr Gastroenterol Rep, 2017.
  • Holscher HD., Dietary fiber and prebiotics and the gastrointestinal microbiota. Gut Microbes, 2017. 8 (2): 172-184.
  • Bucher A., White N., Vitamin C in the prevention and treatment of the common cold. Am J Lifestyle Med, 2016. 10 (3): 181-183.
  • Díaz, María Consuelo, and Alice Glaves. “Relación entre consumo de alimentos procesados, ultraprocesados y riesgo de cáncer: una revisión sistemática.” Revista chilena de nutrición 47.5 (2020): 808-821.
  • Carbonero-Carreño, Rocío. “Glutamato monosódico “la trampa de los alimentos sabrosos”.” Trastornos de la conducta alimentaria 17 (2013): 1863-1876.
  • Durán, Samuel, Karla Cordón, and María del Pilar Rodríguez. “Edulcorantes no nutritivos, riesgos, apetito y ganancia de peso.” Revista chilena de nutrición 40.3 (2013): 309-314.