6 adevăruri despre consumul excesiv de sare - Doza de Sănătate
 

6 adevăruri despre consumul excesiv de sare

Mulți dintre noi depășim necesarul zilnic de sare, deși știm că, dacă facem abuz, acest aliment poate cauza probleme de sănătate. Dar știai că și un consum insuficient de sare este nociv?
6 adevăruri despre consumul excesiv de sare
Anna Vilarrasa

Scris și verificat de nutriționistul Anna Vilarrasa.

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Sarea, sau clorura de sodiu, reprezintă un compus mineral folosit pe post de condiment. Însă, timp de mai mulți ani, specialiștii ne-au avertizat cu privire la consumul excesiv de sare și la pericolele asociate acestuia.

Cunoscută și ca otrava albă (asemenea zahărului de masă sau făinii rafinate), sarea poate cauza probleme de sănătate dacă este consumată în cantități mari pentru perioade lungi de timp. Oare acest aliment chiar este atât de periculos?

În cele ce urmează, vom discuta despre cele mai importante adevăruri despre consumul excesiv de sare.

1. Consumul excesiv de sare poate cauza hipertensiune arterială

Medic discutând cu un pacient despre consumul excesiv de sare
Studiile științifice au demonstrat că există o legătură directă între consumul excesiv de sare și creșterea riscului de hipertensiune arterială.

Studiile sugerează faptul că sarea este una dintre principalele cauza ale hipertensiunii arteriale. Drept consecință, crește riscul de accident vascular cerebral (AVC) și boli cardiovasculare, care se numără printre principalele cauze ale morții în țările dezvoltate.

Unele cercetări realizate în țări ca Regatul Unit, Japonia sau Finlanda arată că reducerea consumului zilnic de sare duce la o scădere a incidenței de hipertensiune și a ratei de mortalitate asociată AVC-urilor. Însă aceeași specialiști semnalează că la baza acestui beneficiu ar putea sta și adoptarea concomitentă a altor obiceiuri sănătoase.

2. Prea multă sare crește riscul de cancer la stomac

Cancerul la stomac continuă să fie una dintre cele mai răspândite forme de cancer în zilele noastre. Variațiile geografice în ratele de incidență i-au determinat pe cercetători să bănuiască că există o legătură între acest tip de cancer și obiceiurile alimentare.

Principalii factori dietetici asociați cancerului la stomac includ consumul regulat de alimente afumate, de alimente conservate în sare și de alimente bogate în nitriți.

Unele studii epidemiologice au analizat relația dintre consumul excesiv de sare și cancerul la stomac. O meta-analiză a unor studii longitudinale arată că:

„Există o puternică legătură adversă între aportul total de sare, alimentele bogate în sare și riscul de cancer gastric la populația generală”.

Anumite studii pun accentul pe carnea, peștele sau legumele conservate în saramură. Așadar, dovezile clinice și epidemiologice indică faptul că putem reduce riscul de cancer la stomac dacă mâncăm mai puțină sare și produse bogate în acest ingredient.

3. Pacienții cu probleme renale trebuie să-și țină sub control aportul de sare

Persoanele cu boli renale cronice trebuie să evite sarea. Acest tip de problemă de sănătate a fost asociată unui risc crescut de tulburări cardiace și insuficiență renală.

Luând în considerare rolul rinichilor în echilibrarea nivelului de sodiu, este important ca pacienții să-și modereze aportul de sare. Conform mai multor studii științifice, se poate observa o îmbunătățire a tensiunii arteriale și a excreției sodiului la doar 24 de ore de la adoptarea acestui obicei.

Și riscul de inflamații va scădea, dar efectele pe termen lung ale reducerii aportului de sare (cum ar fi scăderea ratei mortalității sau a incidenței de insuficiență renală) nu a putut fi încă determinat.

4. Consumăm mult prea multă sare

Femeie ținând o solniță în mână
Majoritatea persoanelor își depășesc necesarul zilnic de sare. În general, nu știm câtă sare se află în alimentele pe care le consumăm în mod regulat.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne recomandă să consumăm aproximativ 5 g de sare pe zi. Problema este că, în momentul de față, majoritatea populației adulte și juvenile nu respectă nicio recomandare.

În anumite țări unde s-a măsurat acest aspect se estimează că o persoană obișnuită consumă, în medie, între 8 și 12 g de sare pe zi.

5. Ține cont de sarea „ascunsă”

Majoritatea sării pe care o consumăm nu provine din mâncărurile preparate de noi. De fapt, mâncarea gătită nu este responsabilă decât de 20-25% din aportul nostru zilnic de sare. Un pericol mult mai mare este reprezentat de sarea din alimentele cumpărate din magazin.

Principalele surse de sare din comerț sunt:

  • Supele și fierturile semipreparate
  • Cuburile de legume
  • Pâinea, biscuiții și cerealele pentru micul dejun
  • Cârnații și carnea procesată
  • Gustările și fructele oleaginoase sărate

Așadar, cel mai bun mod de a ne reduce aportul de sare este să optăm, pe cât posibil, pentru alimente proaspete, în special:

6. Și prea puțină sare poate afecta sănătatea

„Nici prea mult, nici prea puțin” este o regulă care se aplică multor aspecte ale vieții. Cel mai bine este să urmezi o dietă echilibrată. Știm că trebuie să evităm abuzul de sare, dar nu este indicat să o eliminăm complet din alimentație sau să ne limităm doar la strictul necesar.

Sarea constituie un aliment esențial. Datorită sodiului, organismul este capabil să se mențină hidratat, să transporte oxigenul și nutrienții și să producă stimuli nervoși.

Un aport insuficient de sare poate cauza probleme de sănătate. În mod paradoxal, atât excesul, cât și lipsa de sare au fost asociate unui risc crescut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.

Acum că ai descoperit aceste informații despre importanța sării în alimentație, nu ezita să consulți un medic dacă ai nelămuriri.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Braam B. et al. Understanding the two faces of low-salt intake. Current Hypertension Reports. Junio 2017.
  • D’Elia L. et al. Dietary salt intake and risk of gastric cancer. Cancer treatment and research. 2014. 159:83-95.
  • McMahon EJ. et al. Ingesta de sal dietética modificada para pacientes con nefropatías crónicas. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2015. (2), art n. CD010070.
  • Ritz E., Mehls O. Salt restriciton in kidney disease – a missed therapeutic opportunity? Pediatric Nephrology . 2009. 24 (1): 9-17.
  • Xiao Qin W. et al. Review of salt consumption and stomach cancer risk: Epidemiological and biological evidence. World Jornal of Gastroenterology. Mayo 2009. 15(18):2204-2213.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.