Care sunt consecințele certurilor în fața copiilor? - Doza de Sănătate
 

Care sunt consecințele certurilor în fața copiilor?

Care sunt consecințele certurilor în fața copiilor?

Ultima actualizare: 11 octombrie, 2021

Consecințele certurilor în fața copiilor sunt dezastruoase. Conflictele dintre părinți le creează celor mici sentimentul de nesiguranță, drept pentru care nu este indicat să asiste la ele. 

Discuțiile în contradictoriu sunt prezente în orice relație, ajutând uneori la rezolvarea multor probleme. Cu toate acestea, trebuie să evităm ca ele să degenereze în certuri. Însă și mai important decât atât este să ne asigurăm că cei mici nu sunt niciodată prezenți la aceste conflicte. Citește în continuare pentru a descoperi care sunt consecințele certurilor în fața copiilor.

Copiii care asistă la conflicte fizice și verbale dezvoltă anxietate, care ulterior se transformă în furie, tristețe sau frică. Dacă vorbim de prima copilărie, urmările la nivel psihologic sunt și mai grave.

Consecințele certurilor în fața copiilor

1. La nivel subconștient când sunt bebeluși

Consecințele certurilor în fața copiilor în primii ani de viață

Creierul bebelușilor percepe, la nivel subconștient, dispoziția celor din jur, inclusiv după tonul vocii și mimică. Așa cum simt dragostea persoanelor din preajma lor, își dau seama și dacă situația este tensionată, atunci când oamenii ridică tonul sau când chipul lor exprimă agresivitate.

2. Dezvoltare emoțională

Oricât de „neînsemnate” ar fi certurile, atunci când crește într-un mediu familial tensionat, copilul dezvoltă răni emoționale adânciAcestea îi provoacă anxietate și stimă de sine scăzută. Un mediu liniștit, calm, în care cel mic nu este implicat în conflictele adulților, îi asigură o dezvoltare armonioasă.

3. Consecințele certurilor în fața copiilor preșcolari

La această vârstă, limbajul copilului nu este complet dezvoltat, drept pentru care acesta apelează de multe ori la comunicarea nonverbală. Astfel, după o ceartă, cel mic poate plânge sau poate avea un acces de furie.

Preșcolarii încă nu înțeleg cauzele conflictelor. Gândurile lor egocentrice îi fac să creadă că ei au provocat cearta, drept pentru care se simt vinovați.

Fiecare copil reacționează diferit. Unii se comportă ca și cum totul este normal, iar alții se tem că s-ar putea întâmpla ceva rău. Astfel, aceștia din urmă se izolează de lume până când se simt în siguranță.

De regulă, copiii își fac cunoscute sentimentele prin modificarea programului de somn și a obiceiurilor alimentare. Cei mici pot reveni la stadii anterioare ale dezvoltării, cum ar fi urinatul în pat. Totodată, consecințele certurilor asupra copiilor preșcolari includ iritabilitatea și agresivitatea acestora.

4. Clasele primare

Consecințele certurilor în fața copiilor preșcolari

Elevii din clasele primare încep să înțeleagă ce se petrece în jurul lor. Aceștia se pot simți șocați sau agitați când își văd părinții certându-se. Întrucât se simt vinovați, copiii cred că trebuie să ia partea unuia dintre părinți. De obicei, fetițele sunt de partea mamei, iar băieții se „aliază” cu tații.

Cum sunt afectați copiii de certurile „minore”, dar frecvente?

Certurile „minore”, dar frecvente creează un mediu familial instabil. În acest context, copilul înțelege că un lucru neînsemnat poate căpăta proporții uriașe. Astfel, acesta simte că trebuie să țină situația sub control.

În plus, copilul poate evita să își exprime adevăratele nevoi pentru a nu crea mai multe probleme. 

Insultele

Nu trebuie să insulți celălalt părinte în fața copilului, mai ales dacă sunteți despărțiți. Totodată, nu trebuie să vă certați noaptea, în timp ce micuțul doarme, deoarece somnul este foarte important pentru copii.

Certurile sunt prezente în orice familie, însă trebuie să le folosești pentru a-i arăta copilului tău că fiecare persoană este unică și are o părere proprie. Numai așa te poți asigura că îi oferi un cămin fericit.

Evită certurile în fața copiilor

Consecințele certurilor în fața copiilor pot fi evitate

Copiii nu trebuie să asiste la certuri. Chiar dacă își dau seama că părinții lor s-au certat, este important ca ei să nu se simtă implicați în conflict. Copiii, mai ales cei mici, nu sunt capabili să interpreteze înțelesurile ascunse ale cuvintelor. Ei cred ceea ce aud.

Dacă unul dintre părinți strigă la celălalt: „Gata, mi-a ajuns!”, „M-am săturat de tine!”, „Nu mai vreau să te văd în fața ochilor!”, copilul se simte rănit și nesigur, închipuindu-și că părinții lui/ei se vor despărți.

Terapie de familie

Dacă aveți probleme, terapia de cuplu îmbunătățește comunicarea. La rândul ei, terapia de familie este soluția ideală atunci când copilul adoptă un comportament problematic sau prezintă simptome psihosomatice care necesită intervenția unui specialist.

Terapia este foarte utilă în crearea unor relații pozitive între membrii familiei, prevenind consecințele certurilor în fața copiilor.

Vorbește cu copiii tăi

Uneori este imposibil să eviți certurile în fața copiilor. În acest caz, este important să le explici că toți oamenii se ceartă, mai ales dacă se iubesc. Prin urmare, dacă două persoane poartă o discuție aprinsă, nu înseamnă că nu țin una la alta.

Dacă aplanați conflictul, puteți desfășura activități plăcute în familie. Însă dacă sunteți încă supărați, nu vă prefaceți, deoarece copiii simt tensiunea.

Părinții ca modele de conduită

Consecințele certurilor în fața copiilor resimțite la maturitate

Părinții sunt principalele modele de conduită ale copiilor. Dacă unul dintre ei se comportă urât cu celălalt, atacându-l fizic sau verbal, în sufletul copilului se produce o rană adâncă. Aceasta are consecințe grave la nivel psihologic atât în copilărie, cât și la maturitate. În plus, sunt afectate și relațiile celor mici cu prietenii și colegii de clasă.

Învață-ți copiii că, atunci când avem puncte de vedere și păreri diferite, putem discuta civilizat, folosind cuvinte frumoase.Să creăm cu toții relații bazate pe toleranță și respect, fără să ne enervăm, să țipăm sau să ne adresăm vorbe usturătoare.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Morris, A. S., Silk, J. S., Steinberg, L., Myers, S. S., & Robinson, L. R. (2007). The role of the family context in the development of emotion regulation. Social Development. https://doi.org/10.1111/j.1467-9507.2007.00389.x
  • Kim, I. H., Anderson, R. C., Nguyen-Jahiel, K., & Archodidou, A. (2007). Discourse patterns during children’s collaborative online discussions. Journal of the Learning Sciences. https://doi.org/10.1080/10508400701413419
  • Blankenship, K. M., Friedman, S. R., Dworkin, S., & Mantell, J. E. (2006). Structural interventions: Concepts, challenges and opportunities for research. In Journal of Urban Health. https://doi.org/10.1007/s11524-005-9007-4

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.