Cum se identifică și tratează tusea alergică?
Tusea alergică poate apărea atunci când o persoană intră în contact cu o substanță (alergen) care declanșează reacția. Alergenul variază de la caz la caz și poate fi praf, acarieni, păr de animale de companie, polen, fum, umezeală sau mucegai. Cum se identifică și tratează tusea alergică?
Uneori, tusea este însoțită și de alte simptome, cum ar fi o scurgerea postnazală, strănutul și lacrimile. Tratamentul include utilizarea de antihistaminice, deși se pot aplica și remedii naturiste, atât timp cât sunt autorizate de medic.
Deși nu este ceva grav, este important să consultați un profesionist din domeniul sănătății, mai ales când aveți deja antecedente de tuse alergică.
Ce este tusea alergică?
Tusea apare odată cu stimularea terminațiilor neuronale din sistemul nervos central și periferic sau din mușchiul neted bronșic. Poate fi un răspuns la stimuli iritanți, inflamatori sau mecanici.
În general, constituie un mecanism de apărare împotriva agenților care trebuie expulzați din tractul respirator. Pentru a face acest lucru, plămânii concentrează o anumită cantitate de aer pe care o expulzează în exterior printr-un spasm.
Deși este adesea asociată cu răceli și alte afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), tusea alergică este o afecțiune separată. Este ceea ce se întâmplă atunci când intrăm în contact cu substanțe de diferite tipuri (alergeni), de la praf și fum până la polen, mucegai și păr de animale.
Descoperiți: Tusea cu secreții verzi: ce înseamnă?
Simptome principale
Tusea alergică are caracteristici particulare care permit identificarea acesteia, diferențiindu-se de cea produsă de răceală sau alte cauze. Este uscată, adică fără flegmă. Totuși, există momente în care este însoțită de secreții nazale sau bronșice, producând expectorație și expulzarea flegmei.
De obicei, este foarte persistentă. Când începe, este greu de stăpânit. Apoi, apar accese care persistă. Pacientul pare să se sufoce din cauza tusei.
Tusea poate apărea de mai multe ori pe zi, mai ales în prezența alergenului. Tinde să se intensifice noaptea. Acest lucru se întâmplă deoarece, în decubit dorsal, picurarea nazală posterioară se înrăutățește și este stimulat reflexul de tuse alergică.
Alte simptome de alergie respiratorie, cum ar fi secrețiile nazale și strănutul, nu sunt neapărat prezente. Totuși, nu este neobișnuit ca persoanele cu rinită sau sinuzită să aibă episoade de tuse alergică.
Cauze posibile ale tusei alergice
După cum am menționat, tusea alergică apare atunci când o persoană intră în contact cu un alergen. Să vedem care sunt principalii agenți care declanșează această reacție:
- Praful din casă
- Polen care apare în cantități mari primăvara
- Ciuperci și mucegai, mai ales când există un nivel ridicat de umiditate
- Păr de animale (câini, pisici, rozătoare)
- Pene de păsări (în special păsările care stau în cuști)
- Parfumuri puternice
- Clor pentru piscine sau pentru curățenie
- Dezinfectanți, detergenți și alte produse de uz casnic
- Aer condiționat (filtre murdare de praf și mucegai)
- Fum de țigară sau produs de ardere (șeminee, grătare)
- Praf din construcții și alte activități industriale.
- Poluarea mediului
Persoanele cu antecedente familiale au mai multe șanse de a dezvolta tuse alergică.
Cum se tratează tusea alergică?
Trebuie să identificăm cauza, adică posibilul alergen care o provoacă, în vederea evitării altor episoade. În acest sens, este important să mergem la un alergolog sau la un pneumolog, atât pentru a efectua teste de alergie, cât și pentru a exclude o problemă respiratorie de bază.
Medicul poate recomanda câteva medicamente pentru ameliorarea simptomelor:
- Loratadină: antihistaminic sirop sau tablete, pentru adulți sau copii cu vârsta peste 2 ani.
- Dexclorfeniramină: antihistaminic și anticolinergic; este recomandat pentru febra fânului sau urticarie.
- Clobutinol: inhibitor de tuse. Se vinde în combinație cu doxilamina, care este un antihistaminic. De asemenea, este folosit pentru combaterea insomniei.
- Dextrometorfan: este un alt antitusiv.
- Irigatoare nazale sau corticosteroizi inhalatori
Descoperiți: Gefapixant contra tusei: un nou medicament
Alte măsuri
Pe lângă medicamentele menționate mai sus, pot fi luate măsuri pentru ameliorarea sau prevenirea tusei alergice. Aceste recomandări includ următoarele:
- Beți suficientă apă pentru a menține hidratate mucoasele, în special cea faringiană.
- Faceți spălături nazale cu soluție salină.
- Nu fumați și nu intrați în contact cu persoane care fumează.
- Evitați expunerea la fum.
- Purtați mască de protecție atunci când faceți curățenie.
- Țineți animalele de companie departe de dormitor.
- Folosiți cearceafuri, saltele și perne hipoalergenice.
- Nu folosiți parfumuri.
Remedii naturale ce tratează tusea alergică
Cu condiția ca medicul să fie de acord, unele remedii naturale pot fi folosite pentru a combate sau ameliora tusea alergică:
- Sirop de morcov sau oregano cu miere: are proprietăți antitusive.
- Ceai de mentă: pe lângă faptul că este antitusiv, este decongestionant, expectorant și mucolitic.
- Sirop de miere cu propolis: îl puteți cumpăra sau face acasă, amestecând ingredientele în părți egale.
- Rădăcina de ghimbir: are proprietăți antiinflamatoare. Poate fi consumată ca sirop, mestecată sau preparată sub formă de infuzie cu miere și lămâie.
- Ananas: conține bromelaină, cu proprietăți antiinflamatoare și mucolitice.
- Cimbru: ameliorează tusea bronșică. Puteți consuma sirop sau infuzie.
Când să mergeți la doctor?
Tusea alergică este mai mult decât un disconfort. Adesea, afectează desfășurarea activităților zilnice acasă sau la locul de muncă, precum și conviețuirea afectivă, familială și socială.
Este necesar să mergeți la un centru medical sau să consultați un medic pneumolog dacă tusea alergică persistă o săptămână, dacă se agravează sau dacă apar simptome precum febră, dificultăți de respirație și mucus gros și greu de eliminat sau cu sânge.
Persoanele cu antecedente de BPOC, astm, bronșită sau alte afecțiuni respiratorii cronice trebuie să fie foarte atente pentru a evita eventualele complicații.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Amat F, Bourgoin-Heck M, Lambert N, Just J. Alergia respiratoria en el niño, EMC – Pediatría. 2018; 53(4): 1-8.
- Angeletti E. Eficacia de la miel para el tratamiento de la tos aguda en niños atendidos en forma ambulatoria. Evidencia, Actualizacion En La práctica Ambulatoria. 2020; 23(4): e002075. https://doi.org/10.51987/evidencia.v23i4.6887.
- Brunekreef B, Groot B, Hoek G. Pets, Allergy and Respiratory Symptoms in Children. International Journal of Epidemiology. 1992; 21(2): 338–342.
- Machado-Alba, J, Moreno Gutiérrez P, Bañol A. Patrones de prescripción de broncodilatadores y corticoides inhalados en pacientes adultos de Colombia. Acta Médica Colombiana. 2015; 40(3): 218-226.
- Mancilla Ávila O. Relación entre los niveles altos de contaminantes del aire y la prevalencia de síntomas de alergia respiratoria en adolescentes de Monterrey. México: Universidad Autónoma de Nuevo León, 2019.
- Sánchez López J. Interrelación entre la alergia alimentaria y la alergia respiratoria mediada por proteínas de transferencia de lípidos. Barcelona – España: Universitat de Barcelona, 2014.
- Sureda Gomila A. Beneficios del consumo de jengibre en personas con asma bronquial. Palma: Universitat de les Illes Balears, 2018.
- Terán L, Haselbarth-López M, Quiroz-García D. Alergia, pólenes y medio ambiente. Gac Med Mex. 2009; 145(3): 215-222.