Diagnosticul genetic de preimplantare

18 octombrie 2019
Diagnosticul genetic de preimplantare este o procedură care studiază ovulele și embrionii. Dar de ce? În acest articol, vei descoperi răspunsul la această întrebare.

Diagnosticul genetic de preimplantare (PGD) este o procedură care se efectuează înainte de reproducerea asistată, cunoscută și sub denumirea de fertilizare artificială. Acest lucru este realizat atunci când o femeie nu poate rămâne însărcinată prin mijloace naturale.

În acest articol, îți vom explica ce este PGD. De asemenea, îți vom spune ce beneficii oferă sarcinii și metodele pe care trebuie să le utilizeze medicii pentru ca procedura să aibă loc cu succes.

Ce este diagnosticul genetic de preimplantare?

Diagnosticul genetic de preimplantare

Practic, diagnosticul genetic de preimplantare studiază ovulele și embrionii. Acest lucru este făcut pentru a evita implantarea de embrioni care pot duce la avort sau la nașterea unui copil care nu este în întregime sănătos.

Acesta este un avantaj al reproducerii asistate. Când o femeie rămâne însărcinată în mod natural, nu poate alege între un embrion sănătos sau unul nesănătos. Diagnosticul genetic de preimplantare împiedică copilul să se nască cu sindrom Down sau sindrom Turner, printre altele.

Te-ar putea interesa:

Îngrijirea înainte și după cezariană

Metode

Înainte de implantarea embrionului în uterul femeii, medicii efectuează un diagnostic genetic preimplantare. Pentru a face acest lucru, ei efectuează o fertilizare in vitro și pun ouăle fertilizate într-o capsulă de sticlă. Apoi, ei așteaptă trei-cinci zile pentru a analiza cum se dezvoltă.

După acest timp, medicii efectuează o biopsie pe fiecare dintre embrioni pentru a descoperi orice problemă genetică. După aceasta, medicii aleg până la trei embrioni sănătoși și îi implantează în uterul femeii.

Cu toate acestea, există câteva întrebări comune pe care majoritatea oamenilor le au:

Ce se întâmplă dacă femeia nu rămâne însărcinată? Trebuie să treacă din nou prin acest proces?

Răspunsul este nu. Deși doar trei embrioni sunt aleși pentru implantare, pot exista și mulți alți sănătoși. În aceste cazuri, medicii îi pot elibera pentru a efectua din nou procedura mai târziu.

O tehnică foarte eficientă

Fertilizare in vitro

Această tehnică este utilă în special pentru cuplurile care au antecedente familiale de boli genetice grave sau suferă de o asemenea afecțiune.

Deși este posibil să crezi că acest lucru se poate face numai atunci când o femeie nu poate rămâne însărcinată în mod natural, aceasta este o tehnică utilă și în cazurile în care există o boală în familie care poate fi moștenită.

În acest fel, medicii specialiști pot alege un embrion sănătos, fără nicio tulburare ereditară care poate afecta profund viața. Desigur, este o tehnică adesea recomandată în aceste situații.

Cu toate acestea, diagnosticul genetic de preimplantare continuă să stârnească dezbateri.

Citește mai mult:

Mamă la 35 de ani: 6 avantaje

Etica diagnosticului genetic de preimplantare

Există încă anumite obiecții etice cu privire la eliminarea embrionilor neutilizați.

În unele cazuri, oamenii sunt preocupați de demnitatea personală a embrionului uman și de menținerea ordinii naturale a lucrurilor. Unii oameni cred că diagnosticul genetic de preimplantare este împotriva tuturor acestor lucruri, deoarece le permite specialiștilor din domeniul medical să aleagă cei mai sănătoși embrioni care nu sunt supuși niciunei modificări genetice.

Fără îndoială, aceasta este o dezbatere serioasă de care trebuie să ții cont. Cu toate acestea, cei care sunt în favoarea procedurii speră să crească copii sănătoși.

În zilele noastre, aceste metode există astfel încât bebelușii să nu se nască cu boli care să le afecteze sau chiar scurteze viața.

Opțiunea este disponibilă în special pentru femeile care nu pot rămâne însărcinate sau cărora le este frică să aibă copii deoarece aceștia ar putea moșteni o boală. Este o alternativă validă de care trebuie să ții cont.

Dacă în familia ta ar exista o boală degenerativă, te-ai supune unui diagnostic genetic de preimplantare? Ce părere ai despre această procedură?

  • Alvarado Marambio, José Tomás, & Santos Alcántara, Manuel J.. (2018). Ethical Problems with the Preimplantation Genetic Diagnosis of Human Embryos. Acta bioethica, 24(1), 75-83. https://dx.doi.org/10.4067/S1726-569X2018000100075
  • López, Paul W., López, Rosmary, Noriega, Luis G., & Sepúlveda, Soledad. (2013). Diagnóstico genético preimplantacional: análisis de aneuploidías únicas. Anales de la Facultad de Medicina, 74(1), 11-14. Recuperado en 19 de abril de 2019, de http://www.scielo.org.pe/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1025-55832013000100003&lng=es&tlng=es.
  • Moya-González, Marina, & Ramón-Fernández, Francisca. (2018). El diagnóstico genético preimplantacional: aspectos jurídicos en el derecho español. Revista de Derecho Privado, (34), 87-121. https://dx.doi.org/10.18601/01234366.n34.04