Disecția coronariană spontană (DCS)

Cel mai ciudat lucru despre disecția coronariană spontană este faptul că apare la oameni, de obicei femei, care par să aibă o stare de sănătate perfectă. Dacă nu este tratată, aceasta duce la deces.
Disecția coronariană spontană (DCS)

Ultima actualizare: 15 Martie, 2021

Disecția coronariană spontană (DCS) este o afecțiune urgentă și rară. Primul caz a fost detectat în 1931 și, de atunci, nu au fost înregistrate mai mult de 300 de cazuri la nivel mondial. Cele mai multe dintre ele au fost descoperite doar la autopsie, după moartea subită.

Majoritatea cazurilor au apărut la femei. Experții estimează că până la 80% dintre oamenii afectați sunt femei. Disecția coronariană spontană (DCS) pare să apară mai des la femeile gravide, deși acest lucru este încă în discuție.

Vârsta medie a celor care suferă de disecție spontană a arterei coronare este cuprinsă între 40 și 60 de ani, deși afecțiunea poate apărea la orice vârstă. Unul dintre cele mai derutante aspecte este faptul că cei care suferă de această patologie sunt adesea persoane sănătoase, fără factori de risc pentru bolile de inimă.

Caracteristici generale

Pacient care suferă de disecția coronariană spontană

Profesioniștii din domeniul medical au detectat disecția spontană a arterei coronariene la pacienții cu vârste cuprinse între 18 și 84 de ani. Unele studii indică faptul că această afecțiune reprezintă între 1% și 4% din totalul sindroamelor coronariene acute. În cazul femeilor sub 50 de ani, procentul este de 35%.

Până de curând, experții credeau că unul dintre factorii de risc determinanți este sarcina. Cu toate acestea, în ultimii ani, numărul cazurilor la femeile care nu sunt însărcinate a crescut.

Cea mai frecventă prezentare clinică a disecției spontane a arterelor coronare este sindromul coronarian acut. Cel mai frecvent vas afectat este artera descendentă. Disecția vaselor multiple are loc în 20% din cazuri.

Ce este disecția coronariană spontană?

Disecția coronariană spontană apare atunci când există o ruptură a unuia dintre vasele de sânge ale inimii. Acest lucru limitează sau blochează fluxul de sânge către inimă, provocând anomalii ale ritmului cardiac, atac de cord sau moarte subită.

Este o afecțiune care necesită asistență medicală urgentă. Dacă nu este diagnosticată și tratată imediat, duce inevitabil la moarte. Până la 70% din cazuri sunt detectate în timpul autopsiei.

Deși nu există suficiente informații, experții au stabilit o serie de factori de risc. Aceștia sunt:

  • Sexul feminin
  • Sarcina și nașterea – boala este mai frecventă în primul trimestru al sarcinii sau după naștere
  • Afecțiuni ale vaselor de sânge nediagnosticate – în special, displazie fibromusculară
  • Antrenament fizic în exces (în special exerciții aerobice extreme)
  • Stres extrem
  • Factori ereditari, în special sindromul vascular Ehlers-Danlos și sindromul Marfan
  • Hipertensiune
  • Consumul de cocaină și/sau droguri

Cauze și simptome

Femeie cu durere în piept

Nu există o explicație clară pentru apariția disecției spontane coronariene. Unii autori consideră că este asociată cu dezechilibrele hormonale, care modifică proteinele și mucopolizaharidele, situate în arterele sistemice. Aceasta degradează fibrele de colagen.

Alți autori subliniază faptul că patologia apare din cauza unui proces inflamator care duce la infiltrate eozinofile în peretele arterial. Alții cred că există deteriorări mecanice ale peretelui arterial care determină apariția procesului inflamator.

În plus, experții știu că unii factori favorizează disecția spontană coronariană, cum ar fi traumatismele toracice, ateroscleroza, utilizarea contraceptivelor orale și bolile asociate (precum poliarterita nodoză și lupusul, printre altele). Simptomele coincid cu cele ale oricărui atac de cord.

Diagnostic și prognostic

Diagnosticul este clinic și susținut de teste similare cu cele pe care un profesionist medical le solicită pentru a evalua un infarct. Acestea includ, dar nu se limitează la, angiografie coronariană, ultrasunete intravasculare, tomografie în coerență optică și angiografie cu tomografie computerizată.

Odată ce faza acută este ținută sub control, atunci prognosticul este favorabil. Rata de supraviețuire pentru următorii cinci ani este de 95%. Cu toate acestea, până la o treime dintre pacienți suferă din nou de afecțiune în următorii 10 ani.

În cazurile recurente, este obișnuit ca anomalia să apară într-un loc diferit de cel inițial. Estimările recente indică faptul că rata mortalității este de 7,7% în cazurile recurente.

S-ar putea să te intereseze...
Pierderea cunoștinței: de ce apare?
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Pierderea cunoștinței: de ce apare?

Pierderea cunoștinței este cunoscută și sub denumirea de leșin. Practic, o pierdere a cunoștinței este o deconectare de la realitate.



  • Berenguer, A., Mainar, V., Bordes, P., Valencia, J., & Arrarte, V. (2003). Disección espontánea de arterias coronarias como causa infrecuente de síndromes coronarios agudos. Revista española de cardiología, 56(10), 1017-1021.