Sindromul coronarian acut (ACS)
Sindromul coronarian acut, sau ACS, apare atunci când fluxul de sânge către inimă este redus drastic. În cele mai multe cazuri, acesta este cauzat de ruperea unei plăci ateromatoase din arterele coronare.
Plăcile ateromatoase sunt acumulări anormale de substanțe în vasele de sânge. Desprinderea unui fragment de aterom declanșează formarea unui tromb. Apoi, are loc blocarea totală sau parțială a unei artere coronare.
Arterele coronare sunt principalele vase de sânge care alimentează inima. Prin urmare, obstrucția acestora duce la scăderea fluxului de sânge către inimă. Aceasta duce la cardiopatologie ischemică.
Aceasta este cauza principală a sindromului coronarian acut. Cu toate acestea, există și alte lucruri care pot duce la apariția sa. Acestea pot include următoarele:
- Boala Kawasaki
- Artrita reumatoida
- Traumele
- Tromboza coronariană
- Hipercoagularea sângelui
- Embolii arteriale
- Disecția spontană a arterei coronare
- Anomalii congenitale
Citește mai mult:
Manifestări clinice ale sindromului coronarian acut
Principalul simptom al sindromului coronarian acut este durerea toracică care se manifestă în zona sternului sau a stomacului. În plus, această durere se poate răspândi în zone precum umerii, gâtul sau maxilarul.
Durerea este bruscă și devine mai intensă odată cu trecerea timpului. De obicei, atinge apogeul după aproximativ două-cinci minute. Cu toate acestea, episoadele pot fi uneori intermitente.
Alte simptome ale sindromului coronarian acut sunt greața, vărsăturile, durerile abdominale și amețelile. În plus, unii pacienți pot prezenta hipotensiune, transpirație, paloare și puls neregulat.
La pacienții tineri, cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani și la pacienții vârstnici de peste 75 de ani, tabloul clinic poate fi atipic și nespecific. Acestea fiind spuse, sindromul coronarian acut se poate manifesta sub formă de durere epigastrică, senzație de indigestie, oboseală sau sincopă.
Diagnosticul sindromului coronarian acut
De obicei, medicii stabilesc diagnosticul de sindrom coronarian acut după ce un pacient prezintă dureri toracice și ischemie. În acest caz, medicul va efectua câteva teste suplimentare pentru a determina prezența și gravitatea bolii.
În continuare, vom arunca o privire asupra acestor teste.
Electrocardiograma (EKG)
În general, un test de electrocardiogramă este testul de diagnosticare ales pentru problemele cardiace. Acesta este un test medical care înregistrează activitatea electrică a fiecărei bătăi a inimii. Electrocardiograma utilizează o reprezentare grafică pentru a arăta stimularea electrică a atriilor și a ventriculelor (mișcarea inimii).
În caz de suspiciune, medicul trebuie să efectueze o electrocardiogramă în primele zece minute de la evaluarea pacientului. Dacă rezultatele sunt neconcludente, dar există încă dovezi clinice, experții le recomandă medicilor să repete electrocardiograma la fiecare 15-30 de minute pentru a continua evaluarea.
Îți recomandăm:
Enzimele cardiace
În plus, probele de sânge le permit medicilor să analizeze enzimele cardiace ce indică prezența necrozei miocardice. Dacă nivelul markerilor necrozei miocardice – troponinele și masa creatinkinazei MB – este ridicat, medicul va suspecta prezența unui infarct miocardic. Specialiștii le recomandă medicilor să analizeze acești markeri în primele 60 de minute de la evaluarea pacientului.
Cu toate acestea, absența acestor markeri în timpul unei analize inițiale nu exclude daunele miocardice. Prin urmare, medicii ar trebui să repete testul la șase și douăsprezece ore după manifestarea durerii toracice.
Ecocardiografia
Ecocardiografiile sau sonogramele cardiace le permit medicilor să studieze mai detaliat inima. Ecocardiografia este un test medical foarte popular. Acest lucru se datorează faptului că oferă imagini în mișcare ale inimii. Astfel, medicul poate evalua starea camerelor inimii și mișcările acestora pentru a confirma sau a exclude ischemia.
În plus, ecocardiografia evaluează dimensiunea și puterea inimii și starea pereților camerelor acesteia. În general, este un test non-invaziv care nu implică niciun risc pentru pacient, deoarece folosește ultrasunete pentru a obține imagini cardiace.
Dacă medicul folosește acest test, absența tulburărilor de mișcare în peretele inimii exclude prezența ischemiei. Totuși, existența tulburărilor de mișcare nu apare doar în cazul sindromului coronarian acut. Din acest motiv, rezultatele și simptomele testelor trebuie evaluate în ansamblu.
Alte teste pentru sindromul coronarian acut
Uneori, medicii pot recomanda efectuarea unei angiografii coronariene. Acesta este un test care folosește un agent de contrast și raze X pentru a observa curgerea sângelui prin inimă.
În plus, medicii pot efectua și alte teste pentru a diagnostica pacientul. În general, acestea includ un test de stres cardiac, test de tensiune cardiacă radionuclidă și o ecocardiogramă de stres.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Cabrera S, Serrano I, Sans J, Bardají A. Protocolo diagnóstico del dolor torácico agudo. En: Urgencias. Unidades de dolor torácico. Medicine 2009;10(37)2511-4.
- Fauci, Braunwald, Kasper, Hauser, Longo, Jameson et al. Harrison, principios de Medicina Interna. Vol I-17a Edición. Mc Graw Hill Año 2009:87-91.
- Segura De La Cal, T., Carbonell San Román, S. A., & Zamorano Gómez, J. L. (2013). Síndrome coronario agudo. Medicine (Spain). https://doi.org/10.1016/S0304-5412(13)70608-5
- Sociedad Española de Cardiología. (2017). Proceso asistencial simplificado del síndrome coronario agudo. Sociedad Española de Cardiología. https://doi.org/http://dx.doi.org/10.2139/
- Lee Th, Goldman L. Evaluation Of The Patient With Acte Chest Pain. New England Journal Med 2000;342:1187-95