Anevrismul aortic abdominal: simptome și tratament

13 Noiembrie, 2020
Un anevrism aortic abdominal este o afecțiune gravă atunci când implică ruperea pereților arteriali. Detectarea timpurie permite un control strict pentru a minimiza riscurile.

Anevrismul aortic abdominal este o dilatare anormală și persistentă a vasului de sânge aortic. Este o boală care poate afecta orice persoană și care poate duce la consecințe grave.

Adulții în vârstă sunt mai expuși riscului de a suferi de această patologie, deoarece pereții lor arteriali sunt mai relaxați și elastici. Însă au existat cazuri și în rândul tinerilor, care au avut legătură cu probleme genetice și afecțiuni secundare conexe.

În acest articol, vom analiza îndeaproape anevrismul aortic abdominal.

Ce este un anevrism aortic?

Aorta este cea mai mare arteră din întregul corp uman. Aceasta începe în partea stângă a inimii și este responsabilă de transportul sângelui către corp.

Așadar, despre ce vorbim atunci când ne referim la aorta abdominală? Este partea acestei artere care traversează abdomenul, chiar prin fața coloanei vertebrale. Se întinde de la mușchiul diafragmei până la nivelul celei de-a patra vertebre lombare.

Un anevrism este o zonă a arterei care se dilată. Cu alte cuvinte, pereții vasului de sânge sunt dilatați și slăbiți și prezintă un risc mare de rupere.

Este important să reții faptul că vorbim despre vasul de sânge cu cel mai mare calibru din corp. Cu alte cuvinte, acesta transportă mult sânge și este supus unei presiuni mari. Prin urmare, riscul de rupere este o sursă majoră de îngrijorare pentru cei cu anevrism aortic.

Descoperă mai mult:

Detectarea anevrismelor și prevenirea lor

Anevrismul aortic abdominal
Aorta este artera cea mai voluminoasă din corpul uman, iar patologiile sale prezintă un risc major pentru sănătate.

Factori de risc pentru anevrismul aortic abdominal

Deși patologia poate apărea la orice persoană, anumiți factori sau obiceiuri cresc riscul de îmbolnăvire. În mod similar, există factori de risc care cresc riscul de rupere a anevrismului aortic.

Acești factori includ următorii:

  • Sexul. Bărbații sunt de patru ori mai predispuși să dezvolte un anevrism decât femeile.
  • Istoricul familial de anevrism. Există anumiți factori genetici implicați în dezvoltarea acestei patologii.
  • Fumatul. Tutunul are multe efecte dăunătoare asupra organismului. Toxinele pe care le ingerăm în timpul fumatului fac ca vasele de sânge să devină mai rigide și mai fragile. Acest lucru crește șansele de a suferi rupturi de anevrism.
  • Colesterolul ridicat și ateroscleroza. La fel ca tutunul, ambii factori afectează pereții arteriali, făcându-i mai susceptibili la rupere.
  • Tensiunea arterială crescută. În cazurile de hipertensiune, sângele circulă cu mai multă presiune în artere. Această presiune este transmisă pe pereții vasului, forțându-i să devină mai rigizi.

Care sunt simptomele unui anevrism aortic abdominal?

În general, aceste anevrisme se dezvoltă lent în timp. Este foarte rar să se dezvolte rapid. Cu toate acestea, atunci când apare ruptura, situația devine urgentă și poate marca începutul și descoperirea bolii.

În timpul dezvoltării lente, nu există simptome. Dacă apare o ruptură, aceasta poate fi mică. Pot apărea simptome ce se intensifică treptat în timp. În cazul unei rupturi aortice mari, apariția simptomelor va fi bruscă.

Simptomele rupturii arteriale sunt următoarele:

  • Durere abdominală care poate iradia către regiunea lombară a spatelui
  • O scădere a tensiunii arteriale
  • Amețeli sau leșin
  • Transpirații reci
  • Dificultăți de respirație și ritm cardiac accelerat

Citește mai mult:

Informații despre disecția de aortă

Femeie cu o durere puternică de stomac
Durerea abdominală este acută și puternică în cazurile de anevrism aortic abdominal

Diagnosticul și tratamentul anevrismului aortic abdominal

Dacă anevrismul nu se rupe, detectarea sa are loc accidental. De exemplu, anevrismul aortic abdominal poate fi detectat în timpul unei ecografii, al scanării CT sau al razelor X.

Odată diagnosticat, tratamentul implică prevenirea ruperii și va depinde de mărimea anevrismului. Unele metode includ controlul strict al tensiunii arteriale și reglarea nivelului de colesterol. Desigur, medicii încurajează pacienții cu anevrisme să stea departe de tutun.

În unele cazuri, cel mai bine este să tratezi chirurgical anevrismul. De exemplu, dacă un anevrism este mare, mai mare de 5 cm, acesta va crește rapid. Același lucru este valabil și dacă un pacient prezintă mulți factori de risc care ar putea duce la rupere.

Dacă anevrismul s-a rupt deja, este necesară o intervenție chirurgicală de urgență.

Riscul de rupere

Anevrismul aortic abdominal este o afecțiune care apare cu o frecvență îngrijorătoare. Dacă sunt diagnosticați devreme, pacienții pot evita complicațiile prin tratament preventiv și control atent.

Cu toate acestea, dacă aorta abdominală se rupe, atunci diagnosticarea rapidă și intervenția chirurgicală urgentă sunt necesare pentru a evita un deznodământ tragic. Menținerea tensiunii arteriale sub control, reducerea nivelului de colesterol din sânge și evitarea tutunului sunt fundamentale în prevenirea ruperii.

  • Belloch García SL. Abdominal aortic aneurysm. Prevalence and associated risk factors in a population of patients hospitalised in Internal Medicine. Rev Clin Esp. 2018 Dec 1;218(9):455–60.
  • Izquierdo González R, Dorrego García RM, Rodríguez Ledo P, Segura Heras JV. Screening based on risk factors for abdominal aortic aneurysm in the cardiology clinic. Int J Cardiol. 2019 Mar 15;279:162–7.
  • Gentille-Lorente DI, Salvadó-Usach T. Screening for Abdominal Aortic Aneurysm by Means of Transthoracic Echocardiography. Rev Española Cardiol (English Ed. 2011 May 1;64(5):395–400.
  • Riambau V, Guerrero F, Montañá X, Gilabert R. Abdominal aortic aneurysm and renovascular disease. Vol. 60, Revista Espanola de Cardiologia. Ediciones Doyma, S.L.; 2007. p. 639–54.
  • Maceira-Rozas, M. C., and G. Atienza-Merino. “Cribado de aneurisma de aorta abdominal en población de riesgo: revisión sistemática.” Angiología 60.3 (2008): 165-176.
  • Soria, J. M., et al. “Métodos de estudio de las enfermedades complejas: aneurismas de la aorta abdominal.” Angiología 62.2 (2010): 58-64.
  • Canaud, L., and P. Alric. “Cirugía de los aneurismas de la aorta torácica y toracoabdominal.” EMC-Cirugía General 20.1 (2020): 1-22.