Efectele stresului posttraumatic asupra corpului

31 mai 2020
Astăzi, vom discuta despre impactul stresului posttraumatic asupra corpului. O minte stresată va produce întotdeauna efecte semnificative la nivel fizic.

Stresul posttraumatic este o tulburare mintală care rezultă din expunerea la evenimente traumatice. Expunerea la un accident, război, omucidere, dezastru natural, abuz fizic sau emoțional poate declanșa stresul posttraumatic. În rândurile următoare, vom discuta despre efectele stresului posttraumatic asupra corpului uman.

Efectele stresului posttraumatic depășesc cu mult daunele la nivel psihic. Stresul afectează întregul corp și poate deveni foarte intens. Pentru a face față acestei tulburări și pentru a ne recupera sănătatea și viața, este important să ținem cont de anumite lucruri.

Stresul posttraumatic

Există numeroase simptome ale tulburării de stres posttraumatic. Printre ele se află durerea intensă, amintirile persistente, coșmarurile și alte gânduri înspăimântătoare recurente. Totul se referă la experiența traumatică sau la expunerea prelungită la traume.

Stresul posttraumatic poate fi de scurtă durată și poate fi depășit cu timpul. Cu toate acestea, unele persoane pot întâmpina numeroase dificultăți în acest sens, iar în cazul lor simptomele sunt mai grave. Acestea le pot afecta la nivel fizic și pot fi periculoase pentru sănătate.

Citește mai mult:

Efecte ale stresului asupra coloanei vertebrale

Efectele stresului posttraumatic

Femeie care resimte efectele stresului posttraumatic
Corpul unei persoane care suferă de stres posttraumatic este într-o stare de alarmă constantă și înregistrează dezechilibre în sănătatea fizică și mintală.

A trăi într-o stare de stres înseamnă a-ți menține corpul în alertă permanentă. Predispoziția constantă către ofensivă sau defensivă este dăunătoare la nivel fizic. Acesta este un răspuns natural care ar trebui să apară doar în anumite circumstanțe. Așadar, atunci când este constantă, corpul tău nu se mai poate relaxa.

Corpul devine încordat atunci când resimți stresul posttraumatic. Prin urmare, îți crește frecvența respiratorie și cardiacă. Apoi, mușchii se încordează, iar pupilele se dilată. Stresul posttraumatic îți activează corpul pentru a acționa împotriva a ceva ostil. Așadar, acest tip de stres va dăuna corpului dacă nu reușești să te relaxezi.

Efectele stresului posttraumatic la nivel fizic

Corpul persoanelor care suferă de stres o lungă perioadă de timp va suporta consecințe negative. Acestea sunt câteva dintre simptomele care pot apărea (desigur, acestea variază în funcție de persoană):

  • Tulburări respiratorii. Hiperventilarea este caracteristică stresului și poate duce la amețeli, leșin, oboseală, slăbiciune și tremur.
  • Transpirație abundentă din cauza fluxului circulator mai ridicat.
  • Afectarea sistemului cardiovascular cauzată de îngustarea vaselor de sânge. Acest lucru crește șansele de apariție a bolilor cardiovasculare.
  • Slăbirea pe termen lung a sistemului imunitar.
  • Disconfort digestiv din cauza creșterii nivelului de cortizol, care se manifestă prin constipație, diaree, indigestie, gaze, aciditate gastrică, etc. În plus, excesul de aciditate gastrică favorizează apariția ulcerelor.
  • Epuizare din cauza lipsei de repaus nocturn. Aceasta poate fi o consecință a insomniei și/sau a coșmarurilor.
  • Contracturi și dureri musculare în diferite părți ale corpului, dar în principal în zona capului, lângă maxilar.
  • Dezechilibre hormonale care pot afecta menstruația și fertilitatea. Acestea se pot manifesta și sub formă de acnee, încetinirea sau accelerarea funcției tiroidiene, scăderea dorinței sexuale, etc.

De asemenea, toate aceste tulburări creează cercuri vicioase care pot produce și alte efecte nedorite. Acestea includ modificări bruște ale greutății și ale libidoului, căderea părului, probleme ale pielii, etc.

Citește mai mult:

Mâncatul pe fond de stres: 5 trucuri pentru a-l evita

Tehnici de relaxare pentru corp și minte

Femeie care practică tehnici de relaxare în grup
Tehnicile de relaxare duc la îmbunătățirea semnificativă a sănătății mintale și fizice a persoanei afectate de stresul posttraumatic.

Este important să înțelegi relația dintre corp și minte, chiar înainte de a înțelege efectele stresului posttraumatic. Orice tratament pentru care optezi trebuie să țină cont de această relație. Doar atunci vei putea ameliora acest tip de stres. Obiectivul este să te concentrezi pe o terapie care îți încurajează mintea să influențeze pozitiv corpul, îmbunătățindu-ți astfel sănătatea.

Pentru a face acest lucru, caută activități care te vor ajuta să te relaxezi și să te concentrezi. De exemplu, meditația și tehnicile de respirație profundă sunt foarte utile. Ai putea încerca, de asemenea, yoga, tai chi sau qigong. Studiile arată că aceste discipline pot ajuta la reducerea anxietății, a depresiei și a furiei. În același timp, acestea îmbunătățesc toleranța la durere. De asemenea, vor avea un impact pozitiv asupra stimei de sine și a nivelului de energie. Vei fi capabil să te relaxezi și să faci față oricăror alte situații stresante.

Tocmai ai aflat care sunt efectele stresului posttraumatic asupra organismului. Reține faptul că, pentru a depăși acest tip de stres, trebuie să alegi un tratament care să se concentreze mai întâi asupra minții. În acest fel, îți vei recupera starea de bine și îți vei îmbunătăți calitatea vieții.

  • Bryant, R. A. (2017). Posttraumatic stress disorder. In The Science of Cognitive Behavioral Therapy. https://doi.org/10.1016/B978-0-12-803457-6.00013-1
  • Kim, S. H., Schneider, S. M., Kravitz, L., Mermier, C., & Burge, M. R. (2016). Mind-Body Practices for Posttraumatic Stress Disorder. Journal of Investigative Medicine. https://doi.org/10.2310/jim.0b013e3182906862
  • McEwen, B. S. (2008). Central effects of stress hormones in health and disease: Understanding the protective and damaging effects of stress and stress mediators. European Journal of Pharmacology. https://doi.org/10.1016/j.ejphar.2007.11.071
  • McEwen, B. S. (2006). Protective and damaging effects of stress mediators: Central role of the brain. Dialogues in Clinical Neuroscience.