Cât este de indicată gheața în băuturi?

· 3 februarie 2019
Vara a sosit și a venit timpul să te răsfeți cu băuturi delicioase și reci ca gheața. Dar oare chiar este bine să pui gheață în băuturi? În articolul de azi îți prezentăm tot ceea ce trebuie să știi despre acest subiect.

Când vara sosește, vrem să ne răcorim și să alungăm căldura în orice mod posibil. Un truc la care majoritatea dintre noi apelăm este să consumăm băuturi reci. Dacă nu găsești o asemenea băutură în frigider sau congelator, cel mai probabil apelezi la celebrele cuburile de gheață. Dar știai că gheața în băuturi este nocivă?

Gheața murdară în băuturi contaminează

Gheața în băuturi contaminează

S-au efectuat numeroase studii pentru a se stabili dacă celebrele cuburile de gheață, care sunt foarte populare vara, sunt sau nu benefice pentru sănătate.

Rezultatele au fost îngrijorătoare. În majoritatea restaurantelor „fast food” și a cafenelelor „trendy”, apa utilizată pentru a prepara gheață este plină de bacterii. De fapt, closetele din toaletele acestor localuri conțin doze aproape la fel de mari de microorganisme nocive.

Chiar sugerăm că gheața din băuturile servite în restaurante este la fel de murdară ca apa de closet? Da, este adevărat. De fapt, se pare că mașinile de făcut gheață sunt deseori mai murdare decât closetele.

Capii lanțurilor de restaurante „fast food” sugerează că gheața este contaminată cu bacterii din cauza factorului uman. Mai exact, angajații care fac gheața sunt aceeași cu cei care iau contact cu banii clienților, curăță toaletele și podelele, dar uită să se spele pe mâini.

Te-ar putea interesa și:

Cele mai bune 7 băuturi care ard grăsimea

Testele de laborator nu au descoperit prezența unui nivel alarmant de bacterii în băuturile servite în localurile menționate anterior. Însă cert este că acest nivel este mai mare decât ar fi „normal”.

Trebuie să reținem faptul că problema nu este apa din care gheața este făcută, care poate fi băută fără nicio grijă. Problema este proliferarea bacteriilor în aparatele folosite pentru prepararea gheții. Aceste bacterii provin de pe mâinile celor care servesc băuturile.

Gheața în băuturi și sănătatea ta

Gheața în băuturi afectează sănătatea

Pătrunderea bacteriilor în organism prin intermediul băuturilor consumate nu este neapărat un motiv de panică pentru oamenii sănătoși. Însă anumite grupuri mai vulnerabile (copiii, persoanele în vârstă, cei cu un sistem imunitar slăbit) riscă să se îmbolnăvească din cauza acestor patogeni.

Un alt factor pe care trebuie să îl luăm în considerare este reprezentat de călătoriile în orașe sau țări în care apa potabilă are potențialul de a fi periculoasă.

Destinațiile exotice din Africa, Asia și America de Sud nu au condiții igienice și sanitare adecvate. Drept consecință, apa în aceste locații ar putea proveni din fluvii, lacuri sau rezervoare poluate.

Dacă decizi să călătorești într-un asemenea loc, te sfătuim să eviți cuburile de gheață. Este mai bine să servești o băutură caldă, decât să petreci mai multe zile în camera hotelului fiind răpus—în cel mai fericit caz—de simptome ca diaree, crampe abdominale și vomă.

Gheața în băuturi și prepararea acesteia

În ceea ce privește restaurantele și cafenelele, ne putem baza pe cercetările oamenilor de știință. Dar ce se întâmplă când vrem folosim gheață preparată la noi acasă? Oare ne expunem la aceleași riscuri?

Din păcate, și în acest caz ne expunem unor riscuri nu cu mult mai mici față de cele menționate anterior. Îți amintești să te speli pe mâini înainte să torni apă în aparatul de făcut gheață? Mâinile tale erau curate când ai pus cuburile de gheață în pahar? Adevărul este că nici noi nu avem mereu o igienă corectă.

Greșelile pe care le poți comite sunt fără număr. De pildă, dacă nu ai curățat dozatorul de gheață sau tava pentru cuburi de gheață, riști ca acestea să fie infestate cu mucegai. Acest mucegai va ajunge în găleata cu gheață, apoi în pahar și, nu în ultimul rând, în corpul tău.

Este esențial să te asiguri că atât tava pentru cuburi de gheață, cât și mâinile tale sunt curate înainte de a turna apa. Spală-te pe mâini pentru a evita transferul de bacterii atunci când prepari cuburile, dar și înainte să le servești.

Gheața în băuturi poate transmite bacterii

Respectă toate condițiile sanitare de mai sus atunci când prepari cuburi de gheață și le pui în pahare. În felul acesta, șansele să ingerezi microorganisme periculoase scad semnificativ.

Te-ar putea interesa și:

5 dintre cele mai bune băuturi afrodiziace

Mai există însă un aspect pe care trebuie să îl iei în considerare înainte de a servi o băutură foarte rece: faptul că acestea irită gâtul și corzile vocale. Când îți este cald și te grăbești să servești un pahar de suc sau apă rece (direct din frigider sau cu gheață) riști să experimentezi dureri în gât sau chiar disfonie.

Gheața în băuturi vs. băuturile calde – care sunt mai recomandate?

Gheața în băuturi versus băuturile calde

Un aspect interesant cu privire la includerea gheții în băuturi este faptul că stomacul nostru—precum și restul corpului—trebuie să suporte lichidele reci pe care le ingerăm.

S-a demonstrat științific că un consum de apă foarte rece în timpul meselor cauzează indigestie. Acesta este motivul pentru care locuitorii Orientului Îndepărtat obișnuiesc să servească ceai verde cald în locul băuturilor reci.

Un alt motiv pentru care nu ar trebui să punem cuburi de gheață în băuturi este faptul că vasele sanguine se contractă atunci când consumăm lichide reci. Drept consecință, producția de mucus crește și organismul nu este hidratat corespunzător.

Optează mai degrabă pentru lichide calde (precum ceaiurile). Mișcările intestinale vor fi mai ușoare, digestia se va termina mai repede, sângele va fi purificat, iar rinichii vor putea să detoxifice întreg organismul.

Nu în ultimul rând, consumul de alimente calde facilitează digestia grăsimilor ingerate. Asta previne solidificarea grăsimilor la nivelul pereților stomacului. Când meniul tău include surse de grăsimi animale sau vegetale, te sfătuim să optezi pentru ceai.

  • Burdon, C., O’Connor, H., Gifford, J., Shirreffs, S., Chapman, P., & Johnson, N. (2010). Effect of drink temperature on core temperature and endurance cycling performance in warm, humid conditions. Journal of Sports Sciences. https://doi.org/10.1080/02640414.2010.489197
  • Tolstoguzov, V. (2002). Thermodynamic aspects of biopolymer functionality in biological systems, foods, and beverages. Critical Reviews in Biotechnology. https://doi.org/10.1080/07388550290789478