Fructe pentru persoanele cu ficat gras
Specialiștii recomandă ca persoanele cu un ficat gras să consume fructe. Fructe sunt un aliment care nu trebuie să lipsească din regimul alimentar al persoanelor cu ficat gras.
Steatoza, sau afecțiunea cunoscută și ca ficat gras, a început să fie din ce în ce mai des diagnosticată în prezent și tinde să devină o boală cronică.
Cum se poate trata și cum se poate preveni un ficat gras? Un regim alimentar corect poate face minuni, așa că vă invităm să aflați ce fructe sunt cele mai potrivite într-o dietă pentru ficat gras. Haideți să vedem cum puteți trata un ficat gras cu fructe!
Cele mai bune fructe pentru a combate problemele unui ficat gras
Ați fost diagnosticați cu ficat gras de curând? Mai are cumva și un alt membru al familiei aceeași boală? Dacă da, trebuie să știți că este bine să urmați sfaturile medicului în funcție de ceea ce afectează ficatul dumneavoastră. Dar, în general, această boală este provocată de acumularea de grăsime în celulele ficatului.
Te poate interesa și
Veți simți o inflamare, oboseală și o stare de indispoziție – pe scurt, această afecțiune trage un semnal de alarmă că trebuie să vă schimbați stilul de viată, mai ales că, pe termen lung, poate duce la probleme de sănătate mult mai grave, precum ciroza hepatică, un stadiu mai avansat al bolii despre care vorbim. Deci, nu-i așa că merită să luați niște măsuri chiar acum? Bineînțeles!
În acest articol vă vom sfătui ce alimente puteți adopta în dietă pentru a combate această boală. Veți afla despre câteva fructe care sunt esențiale în dieta pentru un ficat gras.
1. Mere sănătoase
Câte mere mâncați pe zi? Vă întrebăm pentru că vrem să vă recomandăm să mai adăugați un măr verde la micul dejun. Sunt cele mai bune fructe, pentru că reduc nivelul zahărului din sânge, dar nu numai. Și doctorii știu asta. Merele sunt foarte bogate în antioxidanți, fructele perfecte pentru detoxifierea ficatului. Și nu numai că scad glicemia, dar luptă și cu radicalii liberi.
Mai mult, merele conțin acid malic, care ajută la prevenirea formării pietrelor la rinichi și are grijă de aceste organe. Nu cred că mai este nevoie să precizăm că merele trebuie mâncate cu coajă, deoarece acolo se găsesc chiar mai multe minerale care luptă cu grăsimea acumulată în ficat și elimină metalele grele ajunse în organism. Așa că, nu uitați: un măr pe zi, ține doctorul la distanță!
2. Suc de lămâie
Probabil că ați aflat până acum despre multiplele beneficii ale lămâilor și știți cât de bine este să beți un pahar cu apă călduță cu lămâie pe stomacul gol, dimineața. Dacă nu știați,vă sfătuim să începeți să vă formați un obicei din asta. Imediat vă veți simți mai bine iar ficatul o să fie și el încântat. În general, citricele detoxifiază ficatul datorită conținutului de antioxidanți.
Lămâile au multă vitamina C și întăresc sistemul imunitar Dacă nu agreați gustul de lămâie, diluați-l cu apă astfel încât să se mai estompeze.
3. Grepfrut, mereu cu efect terapeutic
Iată o informație importantă despre grepfrut: ca să vă ajute să scădeți în greutate, ar trebui să mâncați câte o jumătate de fruct înainte de mesele principale. Ca și lămâia, grepfrutul este unul dintre cele mai bune fructe pentru ficat. Iată cum: el conține enzime care stimulează un anumit proces prin care se elimină grăsimile și toxinele din ficat. Este un fruct minune.
Un fruct de grepfrut conține și o cantitate mare de acid malic și carotenoide, două elemente care întăresc și curăță acest organ foarte important. Să nu uităm că, tot aici, găsim și naringenin, un flavonoid care ajută organismul să lupte și să elimine acizii grași acumulați în ficat.
Citește și
4. Avocado
Toată lumea iubește avocado. La început, nu se cunoșteau proprietățile deosebite ale acestui fruct delicios. Acum știți că trebuie consumat cu moderație – nu mai mult de un fruct pe zi, de exemplu. Și mai știți că beneficiile rezultă din conținutul bogat de acid oleic (un fel de acid gras mono-saturat, sănătos). Acesta ajută organismul să țină sub control nivelul colesterolului.
Și, un lucru foarte important, avocado conține fibre care dau senzația de sațietate și reduc nivelul zahărului din sânge. În acest mod, vă puteți echilibra regimul alimentar de zi cu zi, puteți lupta cu bolile de ficat prin eliminarea acizilor grași dăunători din organism și puteți contribui la o stare de bine generală. Ce-ar fi să adăugați, chiar astăzi, un avocado în salată?
S-ar putea să te intereseze...
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Asgary, S., Rastqar, A., & Keshvari, M. (2018). Weight loss associated with consumption of apples: A review. Journal of the American College of Nutrition, 37(7), 627-639. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29630462/
- Bhavsar, S. K., Joshi, P., Shah, M. B., & Santani, D. D. (2007). Investigation into Hepatoprotective Activity of Citrus limon. Pharmaceutical Biology, 45(4), 303-311. Disponible en: https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/13880200701214995
- Benedict, M., & Zhang, X. (2017). Non-alcoholic fatty liver disease: An expanded review. World journal of hepatology, 9(16), 715-732. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5468341/
- Deenin, W., Malakul, W., Boonsong, T., Phoungpetchara, I. & Tunsophon, S. (2021). Papaya improves non-alcoholic fatty liver disease in obese rats by attenuating oxidative stress, inflammation and lipogenic gene expression. World Journal of Hepatology, 13(3), 315-327. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8006076/
- Dow, C. A., Going, S. B., Chow, H. H. S., Patil, B. S., & Thomson, C. A. (2012). The effects of daily consumption of grapefruit on body weight, lipids, and blood pressure in healthy, overweight adults. Metabolism, 61(7), 1026-1035. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22304836/
- García-Berumen, C. I., Vargas-Vargas, M. A., Ortiz-Avila, O., et al. (2022). Avocado oil alleviates non-alcoholic fatty liver disease by improving mitochondrial function, oxidative stress and inflammation in rats fed a high fat–High fructose diet. Frontiers in Pharmacology, 13. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36601051/#:~:text=High%20fructose%20diet-,Avocado%20oil%20alleviates%20non%2Dalcoholic%20fatty%20liver%20disease%20by%20improving,doi%3A%2010.3389%2Ffphar.
- Gupta, V., Mah, X. J., Garcia, M. C., Antonypillai, C., & van der Poorten, D. (2015). Oily fish, coffee and walnuts: Dietary treatment for nonalcoholic fatty liver disease. World Journal of Gastroenterology: WJG, 21(37), 10621-10635. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4588084/
- Kirpich, I. A., Marsano, L. S., & McClain, C. J. (2015). Gut–liver axis, nutrition, and non-alcoholic fatty liver disease. Clinical biochemistry, 48(13-14), 923-930. Disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0009912015002611
- Nguyen, P. H. U. O. N. G. T. R. A. N. G., Leray, V., Diez, M., Serisier, S., Bloc’h, J. L., Siliart, B., & Dumon, H. (2008). Liver lipid metabolism. Journal of animal physiology and animal nutrition, 92(3), 272-283. Disponible en: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1439-0396.2007.00752.x
- Parra-Vargas, M., Rodriguez-Echevarria, R., & Jimenez-Chillaron, J. C. (2020). Nutritional approaches for the management of nonalcoholic fatty liver disease: an evidence-based review. Nutrients, 12(12), 1-22. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7766941/
- Perdomo, C. M., Frühbeck, G. & Escalada, J. (2019). Impact of nutritional changes on nonalcoholic fatty liver disease. Nutrients, 11(3), 1-25. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6470750/
- Petts, G., Lloyd, K. & Goldin, R. (2014). Fatty liver disease. Diagnostic histopathology, 20(3), 102-108. Disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1756231714000310
- Vernon, G., Baranova, A., & Younossi, Z. M. (2011). Systematic review: the epidemiology and natural history of non‐alcoholic fatty liver disease and non‐alcoholic steatohepatitis in adults. Alimentary pharmacology & therapeutics, 34(3), 274-285. Disponible en: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1365-2036.2011.04724.x
- Xu, X., Chen, X., Huang, Z., et al. (2019). Effects of dietary apple polyphenols supplementation on hepatic fat deposition and antioxidant capacity in finishing pigs. Animals, 9(11), 1-11. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6912552/
- Zhang, S., Fu, J., Zhang, Q., et al. (2019). Association between nut consumption and non‐alcoholic fatty liver disease in adults. Liver International, 39(9), 1732-1741. Disponible en: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/liv.14164
