Intoleranța la gluten sau boala celiacă
Boala celiacă sau intoleranța la gluten este o hipersensibilitate cronică la o proteină din anumite alimente, cum ar fi cerealele. Experții estimează că aceasta afectează aproximativ 1% din populație și este mai frecventă la femei decât la bărbați.
În Spania, de exemplu, afectează aproximativ 500.000 de oameni, iar numărul crește în fiecare an. Unul dintre cele mai îngrijorătoare lucruri este faptul că aproximativ 75% dintre persoanele afectate nu au fost diagnosticate corect.
Intoleranța la gluten apare la persoanele care au gene ce le predispun la această boală. Se caracterizează printr-o reacție inflamatorie bazată pe imunitate la nivelul mucoasei intestinului subțire. Acest lucru afectează absorbția macro- și micronutrienților.
După cum am menționat mai sus, este o boală cronică autoimună. Acest lucru înseamnă că sistemul imunitar însuși atacă celulele ca formă de protecție.
Boala celiacă sau intoleranța la gluten
Care este cauza manifestării intoleranței la gluten?
Dezvoltarea intoleranței la gluten nu are o cauză unică. Este vorba despre o combinație de factori care fac să apară intoleranța. O predispoziție genetică, anumite anomalii structurale la nivelul intestinului subțire și o dietă bogată în gluten sunt exemple de factori predispozanți la dezvoltarea intoleranței la gluten.
Din toate aceste motive, putem spune că este o boală intestinală care se manifestă la persoanele susceptibile genetic. Aceste persoane nu pot digera o proteină prezentă în gluten, numită gliadină. Atunci când aceste persoane mănâncă alimente care conțin gluten, intestinul subțire reacționează și se inflamează. Când se întâmplă acest lucru, intestinul are dificultăți în absorbția nutrienților din alimente.
Îți recomandăm:
Diagnostic
Nu este ușor să diagnostichezi intoleranța la gluten. Până de curând, afecțiunea era diagnosticată numai dacă existau simptome clinice clare. În plus, această boală are o mare varietate de simptome care pot fi atribuite altor boli.
Cu toate acestea, potrivit anumitor experți, chiar dacă nu există simptome, este posibil ca boala să existe dacă, de exemplu, ai rude bolnave. Din acest motiv, medicii solicită serologii, teste genetice sau histologii.
În prezent, profesioniștii din domeniul medical pot solicita, de asemenea, teste clinice de diagnostic, cum ar fi testele de sânge care includ markeri serologici ai bolii celiace. Acești markeri sunt anticorpi, cum ar fi:
- Anti-gliadina
- Transglutaminaza anti-țesut
- Anti-endomizia
Simptomele intoleranței la gluten
Dacă o persoană intolerantă la gluten ingerează un aliment care îl conține, se declanșează un răspuns autoimun care determină inflamația și deteriorarea mucoasei intestinului subțire. Astfel, apar următoarele simptome:
- Greaţă
- Vărsături
- Diaree
- Greutate scăzută
- Probleme de creștere
La adulți, majoritatea cazurilor se manifestă cu simptomatologie discretă, cu diaree ușoară, scădere în greutate, anemie și, în 10% din cazuri, constipație. Deoarece intestinul subțire nu este capabil să absoarbă nutrienții necesari, apare malabsorbția intestinală. Din cauza acestui fapt, pot apărea și alte simptome, cum ar fi vânătăile sau sângerările nazale.
Este normal ca pacientul să se simtă obosit sau să sufere de mâncărime la nivelul pielii, dezvoltând în cele din urmă dermatită herpetiformă (DH) și chiar căderea părului.
În plus, apar și ulcere bucale, iar femeile suferă adesea de menstruații neregulate. De asemenea, crampele musculare sau intoleranța la alți nutrienți, cum ar fi lactoza, sunt frecvente.
Citește și:
Este posibil ca cineva să sufere de boală celiacă asimptomatică?
Nu toți pacienții care au intoleranță la gluten suferă de simptomele menționate mai sus, deoarece unii dintre ei sunt asimptomatici. În acest caz, te vei întreba cum este posibil ca aceștia să fie diagnosticați.
Intoleranța la gluten este o boală cu predispoziție genetică. În plus, pentru ca un medic să o poată diagnostica, așa cum am menționat mai sus, trebuie să solicite un test de sânge pentru markerii bolii. Deteriorarea intestinului poate fi observată după o biopsie.
Pe scurt, chiar dacă un pacient nu manifestă cele mai evidente simptome, cum ar fi vărsăturile sau diareea, mucoasa intestinală poate fi în continuare afectată. Prin urmare, afectarea mucoasei poate evolua către alte boli sau pacientul poate suferi complicații dacă nu adoptă o dietă corectă.
Sperăm că ți-a făcut plăcere să afli mai multe informații despre boala celiacă sau intoleranța la gluten!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ludvigsson JF, Murray JA. Epidemiology of Celiac Disease. Gastroenterol Clin North Am. 2019 Mar;48(1):1-18. doi: 10.1016/j.gtc.2018.09.004. Epub 2018 Dec 13. PMID: 30711202.
- Leonard MM, Sapone A, Catassi C, Fasano A. Celiac Disease and Nonceliac Gluten Sensitivity: A Review. JAMA. 2017 Aug 15;318(7):647-656. doi: 10.1001/jama.2017.9730. PMID: 28810029.
- Rubio-Tapia A, Murray JA. The Liver and Celiac Disease. Clin Liver Dis. 2019 May;23(2):167-176. doi: 10.1016/j.cld.2018.12.001. Epub 2019 Mar 1. PMID: 30947869; PMCID: PMC6588186.