Nivelul trigliceridelor: ce ar trebui să știm?
Când mergem la medic pentru control, acesta solicită o serie de parametri de laborator care sunt incluși în analizele obișnuite. Printre ei se numără nivelul trigliceridelor, corelat întotdeauna cu valorile colesterolului rău și bun. Aceste date sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară și pentru a evalua necesitatea unei anumite diete. Nutriționistul poate folosi nivelul trigliceridelor pentru a evalua aportul de lipide din ultimele 10 zile.
Trigliceridele sunt lipide
Măsurând nivelul trigliceridelor, obținem valoarea unei părți din lipidele care circulă în sânge. Există grăsimi și în țesuturi, dar nu le putem măsura prin analizele obișnuite de sânge.
Organismul folosește lipide pentru a construi membranele celulare și pentru a stoca energie. Din colesterol și trigliceride, organismul este capabil să hrănească procesele metabolice interne, la care recurge atunci când are nevoie de calorii.
Locul de depozitare sunt celulele cunoscute sub numele de „adipocite”. În interiorul lor găsim picături de grăsime care acționează ca un depozit. Dacă ne antrenăm sau trecem prin situații de frig extrem, această rezervă va fi folosită.
Nivelul normal al trigliceridelor
Există câțiva parametri pe care medicii îi folosesc pentru a afla dacă trigliceridele au valori normale. Fiecare laborator gestionează propriii reactivi și acest lucru modifică intervalele normale, deși există valori care sunt întotdeauna mai mult sau mai puțin aceleași.
În cazul trigliceridelor, acestea sunt normale atunci când nu depășesc 150 miligrame pe decilitru de sânge. Dacă sunt între 150 și 199, declanșează alerte pentru o posibilă tulburare de alimentație.
Peste 200 miligrame pe decilitru este anormal și este necesar să se acționeze prin schimbări în stilul de viață și medicamente. Dacă trigliceridele depășesc 500, avem de-a face cu o afecțiune specială rară, hipertrigliceridemia severă, asociată în general cu mutații genetice.
De ce nivelul trigliceridelor este ridicat?
A avea un nivel ridicat de trigliceride este îngrijorător. Majoritatea persoanelor cu această problemă o pot gestiona prin dietă, dacă urmează reguli stricte și fac exerciții fizice.
Mesele au o influență decisivă asupra nivelului de lipide. Cele mai rele produse sunt grăsimile saturate și grăsimile trans. Primele se găsesc în produse lactate, ciocolată, carne de pui și gălbenuș de ou.
Cele din urmă apar în produsele procesate care au trecut prin tehnica de hidrogenare, cum ar fi prăjiturile, blaturile gata făcute și bomboanele.
Există boli care au ca simptom o creștere a acestor lipide. Cele mai cunoscute sunt următoarele:
- Diabetul: este o tulburare metabolică care modifică glicemia. De asemenea, și proteinele si lipidele au de suferit din cauza lipsei de insulină. Acesta este cazul nivelului de trigliceride, care este ridicat la diabetici.
- Hipotiroidismul: lipsa de acțiune a hormonilor tiroidieni afectează metabolismul celular. Aceasta înseamnă că lipidele nu pot fi utilizate așa cum ar trebui pentru funcțiile corpului uman. Trigliceridele se acumulează odată cu creșterea țesutului adipos.
- Insuficiența renală: rinichii îndeplinesc sarcini endocrine, pe lângă fabricarea și concentrarea urinei pentru purificarea sângelui. În insuficiența renală, rinichii sunt incapabil să-și îndeplinească sarcinile zilnice și să producă eficient substanțele implicate în homeostazia mediului intern.
Alte cauze ale trigliceridelor ridicate
Stilul de viață sedentar este un factor de risc cardiovascular, parțial din cauza impactului său metabolic asupra lipidelor. Cei care nu fac mișcare în mod regulat au niveluri ridicate de colesterol și trigliceride, cu o circulație mai redusă a sângelui.
În plus, cu toții avem obiceiuri toxice asociate cu trigliceridele crescute. Fumatul și consumul de alcool întrerupe procesele de acumulare și utilizare a lipidelor. Ficatul, care este un organ cu mare influență, este slăbit de toxicitatea tutunului și alcoolului.
Recomandăm: Dietă de 7 zile pentru scăderea trigliceridelor
Puteți să aveți un nivel scăzut de trigliceride?
Deși se vorbește mereu de trigliceride mari în sânge, există și o afecțiune inversă, cu valori scăzute. Pentru a stabili acest diagnostic, nivelul trebuie să fie sub 35 miligrame pe decilitru. Cauzele sunt mai puține, dar nu mai puțin importante. Cele mai frecvente sunt următoarele:
- Dieta: O dietă cu grăsimi saturate și trans va crește trigliceridele, dar există și diete care le scad prea mult. Planurile de alimentație fără lipide ajung să fie contraproductive.
- Sindromul de malabsorbție: Atunci când intestinul nu este capabil să ia toți nutrienții din alimentele pe care le consumăm, ne confruntăm cu un sindrom de malabsorbție. Cauzele sunt foarte variate. Lipidele sunt eliminate odată cu fecalele.
- Hipertiroidismul: O concentrație mare de hormoni tiroidieni în sânge forțează metabolismul celular, ceea ce determină consumarea rezervelor de energie lipidică. Adipocitele nu stochează trigliceridele.
- Malnutriția: În cazurile severe de malnutriție, pacienții înregistrează hipoglicemie, hipoproteinemie și hipolipidemie.
Nivelul trigliceridelor poate fi controlat
Analizele regulate de sânge sunt importante. Acestea detectează diverși parametri biochimici înainte să provoace probleme. Monitorizarea trigliceridelor scade riscul cardiovascular.
În cazul problemelor cu trigliceridele, se recomandă o abordare multidisciplinară care include medicație, dietă și exerciții fizice. Un medic specialist și un nutriționist pot ajuta la regularizarea valorii trigliceridelor.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- García-Espinosa, Luis Garcés. “Analizando el término “kilocalorías vacías”.” Revista Cubana de Alimentación y Nutrición 20.1 (2010): 6.
- Boffi, Federico Martín. “Entrenamiento y adaptación muscular: sustratos y vías metabólicas para la producción de energía.” Revista Brasileira de Zootecnia 37.SPE (2008): 197-201.
- Carranza-Madrigal, Jaime. “Triglicéridos y riesgo cardiovascular.” Medicina interna de México 33.4 (2017): 511-514.
- Rodulfo, J. Ildefonso Arocha, Carlos I. Ponte Negretti, and Franklin Ablan Candia. “Triglicéridos en ayunas y posprandiales, y su contribución al estudio del riesgo cardiometabólico.” Clínica e Investigación en Arteriosclerosis 21.6 (2009): 290-297.
- Rubio, María Antonia López, et al. “Alteración del perfil lipídico y del riesgo cardiovascular en pacientes con Hipotiroidismo subclínico.” Journal of Negative and No Positive Results: JONNPR 1.2 (2016): 45-49.
- Rodríguez Albanés, Ana A., et al. “Comportamiento de la peroxidación lipídica en la insuficiencia renal crónica.” Revista Cubana de Investigaciones Biomédicas 22.1 (2003): 0-0.
- Enríquez-Martínez, Oscar Geovanny, et al. “Consumo de alcohol y perfil lipídico en participantes del Estudio Longitudinal de Salud del Adulto (ELSA-Brasil).” Nutrición Hospitalaria 36.3 (2019): 665-673.
- Bonet, Mónica Bulló, and Pablo Hernández Alonso. “Cuantificación de grasas en heces.” Nutrición y dietética clínica. Elsevier, 2019.
- Soto, Gerardo Fernando Fernández, et al. “Variaciones del perfil lipídico en pacientes pediátricos con desnutrición.” Enfermería Investiga 2.2 Junio (2017): 72-76.
- Chen, Yanyan, et al. “Changes in profile of lipids and adipokines in patients with newly diagnosed hypothyroidism and hyperthyroidism.” Scientific reports 6.1 (2016): 1-7.