Psihobiomul: cum influențează microbii sănătatea mintală?
Te-ai gândit vreodată că intestinele și flora intestinală ar putea fi legate de sănătatea ta mintală? Când începem să ne gândim că organismul este un întreg și că funcționează ca o mașinărie, putem înțelege ce este psihobiomul. Cum influențează microbii sănătatea mintală?
Stresul, gastroenterita și bolile psihosomatice ne amintesc că multe emoții se reflectă în organism.
Ce este microbiota?
Pentru a ajunge la conceptul de psihobiom, trebuie să clarificăm ce este microbiota. Microbiota reprezintă bacterii și microorganisme care trăiesc în corpul uman, de la piele până la gură și vagin. Desigur, întreg tractul digestiv are propria sa floră.
Un fapt curios este că acest ecosistem de bacterii este mai mare decât numărul de celule din corp. În total, cântăresc aproximativ 2 kilograme, fiind distribuite pe tot corpul. Sunt de o importanță crucială pentru sănătate și bunăstare.
Recomandăm: 5 sfaturi pentru relaxarea amigdalei cerebrale
Psihobiomul: cum influențează microbii sănătatea mintală?
Vom pleca de la axa microbiotă-intestin-creier, adică relația dintre toate aceste componente. Intestinul și microbiota se numesc al doilea creier.
Psihobiomul sugerează că unele funcții legate de cogniție, emoțiile legate de furie sau frică, depresia și demență sunt legate de funcționarea microbiotei.
Microorganismele, bacteriile și celulele aflate într-un proces complex de interacțiune influențează felul în care simțim, gândim și acționăm.
În flora intestinală, coexistă diferiți microbi. Relația lor cu sănătatea mintală a oamenilor este intens studiată. A ști ce funcții îndeplinesc este un lucru util pentru abordarea bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer sau Parkinson. De asemenea, acest lucru este important și în alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea.
Este important de menționat că flora intestinală îndeplinește și funcții legate de sistemul imunitar. Aceasta protejează organismul contra infecțiilor.
Psihobiom și probiotice
Comunitatea științifică recunoaște psihobiomul, dar se preferă să se concentreze pe probiotice. Totuși, ceea ce nu poate fi negat este interesul și optimismul trezit de tratamentele care folosesc aceste microorganisme ca modalitate de a face față patologiilor.
Provocarea este de a identifica microorganismele care fac parte din microbiotă și care au un rol specific în raport cu funcțiile neurologice. Analiza excrementelor umane în vederea identificării și cunoașterii bacteriilor este un punct de plecare pentru viitoarele tratamente.
În acest sens, se caută compuși legați de flora intestinală care sunt capabili să îmbunătățească sănătatea mintală. Mai exact, se caută psihobioticele, adică substanțe din microbiotă care emulează neurotransmițători, precum dopamina sau serotonina.
Interacțiunea este cheia descifrării psihobiomului
Corpul uman are o complexitate enormă și întotdeauna există ceva care ne surprinde. Microbiota intestinală ne amintește de unicitatea oamenilor, deoarece nu există două ființe umane cu aceeași compoziție a florei intestinale.
Corpul, informațiile sale genetice, alimentele pe care le mâncăm, activitățile sportive pe care le facem, microbiota și întregul său ecosistem, creierul și părțile sale, răspunsurile noastre motorii și emoționale… totul formează un circuit complex, un schimb de semnale și de informații.
Poate că psihobioticele, în viitorul apropiat, vor fi un răspuns terapeutic pentru tulburările neurodegenerative. Oamenii de știință încă cercetează subiectul.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Sebastián-Domingo, Juan-J., & Sánchez-Sánchez, Clara. (2018). De la flora intestinal al microbioma. Revista Española de Enfermedades Digestivas, 110(1), 51-56. https://dx.doi.org/10.17235/reed.2017.4947/2017
- Guarner, F.. (2007). Papel de la flora intestinal en la salud y en la enfermedad. Nutrición Hospitalaria, 22(Supl. 2), 14-19. Recuperado en 11 de julio de 2022, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0212-16112007000500003&lng=es&tlng=es