Simptome și tratamente pentru ochii încrucișați - Doza de Sănătate
 

Simptome și tratamente pentru ochii încrucișați

Este normal ca pruncii nou-născuți să-și încrucișeze ochii ocazional. Cu toate acestea, dacă simptomul apare după primele patru luni de viață ale acestora, poate fi vorba de strabism. Din fericire, diagnosticul precoce îmbunătățește semnificativ șansa de vindecare a ochilor încrucișați.
Simptome și tratamente pentru ochii încrucișați

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Ochii încrucișați, cunoscuți și sub denumirea de strabism, sunt o afecțiune care apare, de obicei, imediat după naștere. Din fericire, există tratamente pentru ochii încrucișați dacă afecțiunea este diagnosticată și corectată înainte de vârsta de patru ani.

În esență, această afecțiune apare atunci când ochii nu pot focaliza corespunzător în același timp atunci când privești un obiect. Uneori, această problemă este ușor de detectat. Însă de multe ori este nevoie de un diagnostic de specialitate. În cele mai grave cazuri, această problemă nu afectează doar vederea, ci și aspectul ochilor.

Plasticitatea creierului este decisivă în dezvoltarea vederii. Creierul are o plasticitate mai mare înainte de vârsta de patru ani. Acesta este motivul pentru care este atât de important să detectăm ochii încrucișați la început de viață, întrucât acesta este cel mai bun moment pentru o corecție completă.

Ce sunt ochii încrucișați (strabism)?

Bărbat care are nevoie de tratamente pentru ochii încrucișați
Ochii încrucișați apar din cauza unei alinieri greșite în focalizarea ochilor.

Ochii încrucișați reprezintă o modificare a alinierii ochilor. Aceasta duce la pierderea paralelismului – adică posibilitatea ca ambii ochi să privească în aceeași direcție atunci când se concentrează asupra unui obiect.

De obicei, ochii încrucișați apar chiar la naștere sau la scurt timp după aceasta. Această afecțiune apare din cauza unei deficiențe în funcționarea mușchilor oculari. Mușchii nu reușesc să mențină echilibrul și, prin urmare, nu există o coordonare a ochilor.

Există momente în care starea rămâne stabilă și nu există variații majore în ceea ce privește vederea. Însă de multe ori, pacienții întâmpină probleme. Acest lucru apare mai ales atunci când o persoană este obosită, nervoasă sau bolnavă. De asemenea, problemele de vedere pot apărea și atunci când un obiect se află la o anumită distanță de linia vizuală.

În aproape toate cazurile, unul dintre ochi are o acuitate vizuală mai mare și poate focaliza în mod corect. Celălalt ochi nu este la fel de precis și rămâne într-o poziție non-paralelă.

Există mai multe grade de strabism care depind de nivelul de deviație ocular.

Tipuri de ochi încrucișați (strabism)

În general, atunci când un ochi se mișcă într-o parte, vorbim despre strabismul orizontal. Dacă ochii se mișcă în sus sau în jos, avem de-a face cu strabismul vertical.

Ținând cont de această distincție de bază, există patru tipuri de ochi încrucișați, în funcție de unghiul de deviere pe care îl pot avea ochii (în special cel care nu este dominant).

Tipurile de strabism sunt:

  • Esotropii: În acest caz, este vorba de un strabism convergent în care un ochi se mișcă spre nas.
  • Exotropii: Exotropia implică strabism divergent în care un ochi se mișcă spre exterior.
  • Hipertropii și hipotropii: Acești termeni se referă la strabism vertical unde un ochi este mai mare (hipertropie) sau mai mic (hipotropie) decât celălalt ochi.
  • Strabism paralitic: Apare din cauza afectării nervilor cranieni al treilea, al patrulea sau al șaselea ca urmare a alimentării slabe cu sânge. Presiunea asupra nervului poate duce la mișcări oculare limitate și la strabism.

Simptomele strabismului

Nevoia de tratamente pentru ochii încrucișați
Ochii încrucișați presupun probleme semnificative de vedere din cauza lipsei de aliniere.

În principiu, nu este anormal pentru un nou-născut să-și încrucișeze ocazional ochii. În ciuda acestui fapt, până la vârsta de trei sau patru luni, copilul ar trebui să se poată concentra asupra obiectelor pe care le privește cu ochii perfect aliniați.

Cele mai des întâlnite simptome ale strabismului sunt:

  • Ochii nu indică aceeași direcție după ce copilul împlinește patru luni.
  • Ambii ochi se concentrează asupra unui punct, dar nu par a fi aliniați.
  • Apare vederea dublă la adulți.

În cazurile mai ușoare de strabism, copilul poate închide un ochi atunci când vede lumina soarelui. De asemenea, acesta poate înclina capul pentru a-și putea menține privirea fixă. În plus, copilul se descurcă prost la școală din cauza problemelor de vedere.

Între 30% și 35% dintre persoanele cu ochi încrucișați își pierd vederea în cazul ochiului care nu este dominant. Aceasta este cunoscută sub denumirea de ambliopie sau ochi leneș. Dacă strabismul apare la vârsta adultă, pacientul poate vedea dublu.

Tratamente pentru ochii încrucișați

Scopul acestor tratamente pentru ochii încrucișați este de a preveni pierderea acuității vizuale în cazul ochiului care nu este dominant și alinierea cât mai precisă a globilor oculari. Aceste tratamente ajută la întărirea mușchilor oculari. Abaterea fie scade, fie dispare.

De obicei, medicii prescriu utilizarea ochelarilor și anumite exerciții pentru ochi pentru a consolida mușchii oculari. În cazul ambliopiei, tratamentul indicat este ocluzia totală. Aceasta presupune punerea unui plasture pe ochiul dominant pentru a-l forța pe celălalt să devină mai clar.

În cazurile cele mai severe, tratamentul poate implica o intervenție chirurgicală pentru corectarea strabismului, ce presupune slăbirea anumitor mușchi și întărirea altora fie modificând inserția acestora, fie scurtând unul dintre ei pentru a obține o aliniere corectă. Această formă de tratament necesită mai multe intervenții chirurgicale.

Uneori, medicii pot corecta strabismul prin injectarea botoxului (toxina botulinică). Acest lucru relaxează mușchii și permite ochilor să se alinieze corect în anumite cazuri.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Salgado, C. (2005). Ambliopía y estrabismo. Boletín de la Escuela de Medicina, 30(2), 31-36.
  • Mezquía Valera, Alina, Aguilar Valdés, Juan, Cumbá Abreu, Caridad, & Acosta Quintana, Leanne. (2010). Agudeza visual y aprendizaje escolar en estudiantes de secundaria básica del municipio Habana Vieja. Revista Cubana de Higiene y Epidemiología48(3), 264-270. Recuperado en 03 de julio de 2020, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1561-30032010000300005&lng=es&tlng=es.
  • Moguel Ancheita, S, Dixon Olvera, S, Martínez Oropeza, S, & Orozco Gómez, LP. (2003). Utilidad de la toxina botulínica en el tratamiento del estrabismo en enfermedades sistémicas. Archivos de la Sociedad Española de Oftalmología78(1), 9-14. Recuperado en 03 de julio de 2020, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0365-66912003000100004&lng=es&tlng=es.
  • Dras. Andrea Jara, María Augusta Naranjo, Pamela Salas, Marcela Arrufat, Romina Nuñez, Mariana Pozzi Azzaro, Susana Gamio (2018). Utilidad de la Toxina Botulínica tipo A para el tratamiento de estrabismos horizontales. Servicio de Oftalmología, Hospital de Niños Dr. Ricardo Gutiérrez, Buenos Aires, Argentina. https://archivosoftalmologia.com.ar/index.php/revista/article/view/57.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.