Sindromul Anna Karenina: pasiunea nocivă
Romanul Anna Karenina a fost scris de către scriitorul rus Lev Nicolaevici Tolstoi. În cadrul acestuia este relatată o poveste de dragoste foarte intensă și plină de pasiune, al cărei final este însă tragic.Atunci când vorbim despre sindromul Anna Karenina, nu ne referim la deznodământul dramatic al eroinei romanului.
Ne referim la obsesia, pasiunea și atașamentele emoționale foarte intense cu care fiecare dintre noi ne putem confrunta la un moment dat. Deseori, atunci când suntem îndrăgostiți, nu este exclus să depășim anumite limite.
În cele ce urmează îți vom prezenta care sunt principalele pericole la care ne expunem atunci când ne lăsăm pradă pasiunii. Obsesia este foarte nocivă pentru orice relație de cuplu, motiv pentru care te sfătuim să ții cont de următoarele informații.
1. Sindromul Anna Karenina: pericolele pasiunii excesive
Multe persoane care în trecut au avut parte de povești de dragoste pline de pasiune tind să tânjească mereu după acest tip de relații amoroase, chiar dacă acestea le-au adus numai suferință.
Emoțiile intense ne fac să ne simțim că trăim cu adevărat. Relațiile amoroase pline de pasiune sunt legături emoționale în care atracția fizică, angajamentul reciproc și obsesia se amestecă pentru a forma o combinație potențial toxică.
Iată câteva aspecte de care trebuie să ținem seama:
- Persoanele care suferă de sindromul Anna Karenina nu sunt pur și simplu îndrăgostite de partenerul ales. Acestea suferă de fapt de o „tulburare obsesiv-afectivă”. Sunt incapabile să se autocontroleze sau să vadă care sunt limitele peste care nu ar trebui să treacă. Aceste persoane se dăruiesc complet iubitului sau iubitei, renunțând le tot ceea ce îi definește ca indivizi.
- Acest tip de iubire nu aduce fericire adevărată. Iubitul sau iubita nu poate să îi fie alături tot timpul. De aceea, persoana care suferă de sindromul Anna Karenina va resimți agonie, va fi măcinată de gelozie și de suspiciune. Va avea mereu impresia că partenerul ales nu este destul de dedicat relației de cuplu.
- Puțin câte puțin, persoanele care suferă de sindromul Anna Karenina își pierd stima de sine, integritatea și echilibrul emoțional. Centrându-și viața în mod obsesiv în jurul iubitului sau iubitei, aceste persoane își distrug propria viață.
Te-ar putea interesa și:
2. Dragostea pasională: cum o putem controla pentru a evita sindromul Anna Karenina?
Știm cu toții că orice poveste de dragoste debutează cu un anumit nivel de pasiune. Totuși, dacă vrem să nu suferim de sindromul Anna Karenina, trebuie să avem grijă să evităm anumiți factori.
Nu căuta niciodată un partener cu scopul de a umple un „gol”
Singurul tău obiectiv ar trebui să fie să găsești pe cineva care să te iubească și să te respecte, alături de care să-ți poți construi un viitor. Este esențial să crești din punct de vedere emoțional, să fii capabil să fii fericit chiar și pe cont propriu, însă dispus să aduci fericire și celorlalți.
Nicio altă persoană în afară de tine însuți nu poate să remedieze lipsurile din viața ta. În cadrul unei relații de cuplu sănătoase, partenerii trebuie să se îmbogățească reciproc.
Citește și:
Evită să formezi o relație de cuplu cu un partener care nu-ți oferă libertatea necesară pentru a fi tu însuți
Iubirea nu trebuie să treacă peste anumite limite, iar iubirea obsesivă este nocivă deoarece ne îngrădește în mod nejustificat. De îndată ce plasezi o anumită persoană în centrul vieții tale, vei începe treptat să pierzi toate acele elemente care te caracterizează: hobbyurile, prietenii, chiar și valorile. Un astfel de comportament nu este sănătos. Ia aminte de Anna Karenina și de pasiunea ei toxică pentru Contele Vronski, pentru care la un moment dat ajunge să-și ignore propriul fiu.
Nu face greșeala de a te lăsa orbit de dragoste
Iubește mereu numai cu ochii larg deschiși, fiind foarte atent la ce faci și la ce face iubitul sau iubita ta. Îți respectă nevoile? Te ascultă și se gândește la tine? Te lasă să te dezvolți ca persoană și acordă interes relației voastre? Dragostea adevărată nu este caracterizată de obsesie, ci de fericire zilnică. Ambii parteneri trebuie să fie dispuși să rezolve problemele care survin, să se asculte unul pe celălalt și să-și țină promisiunile. Într-o relație de cuplu sănătoasă nu trebuie să existe gelozie, neîncredere sau intimidare.
Nu uita, sindromul Anna Karenina este destul de răspândit în zilele noastre. Este foarte bine să iubești pe cineva, însă ține-ți mereu ochii larg deschiși.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Pazos Gómez, M., Delgado, A. O., & Gómez, Á. H. (2014). Violencia en relaciones de pareja de jóvenes y adolescentes. Revista Latinoamericana de Psicologia. https://doi.org/10.1016/S0120-0534(14)70018-4
- Ruiz, D. (2001). Relaciones de pareja. Revista de Educación.
- José, M., & Biezma, R. (2007). VIOLENCIA HACIA LA PAREJA: REVISIÓN TEÓRICA. Psicopatología Clínica, Legal y Forense.
- Martos, J. A. F. (2010). Emociones y sentimientos: la construcción sociocultural del amor (Vol. 115). Univ de Castilla La Mancha.
- Aragón, R. S. (2007). Significado psicológico del amor pasional: lo claro y lo obscuro. Interamerican Journal of Psychology, 41(3), 391-402. https://www.redalyc.org/pdf/284/28441314.pdf
- Ellis, A. (1990). El amor y sus problemas. Bernard y Ellis. Aplicaciones clínicas de la terapia racional. http://psicologomaresme.com/wp-content/uploads/2013/04/El-amor-y-sus-problemas.-A.-Ellis..pdf
- Cacioppo, J. T., Hawkley, L. C., Crawford, L. E., Ernst, J. M., Burleson, M. H., Kowalewski, R. B., … Berntson, G. G. (2002). Loneliness and health: Potential mechanisms. Psychosomatic Medicine. https://insights.ovid.com/crossref?an=00006842-200205000-00005