Sindromul femeii bătute: cum să obții ajutor
Sindromul femeii bătute poate afecta orice victimă a abuzului fizic sau psihic pe termen lung. Acest termen a fost inventat de psihologul Lenore E. A. Walker, autoarea cărții The Battered Woman Syndrome.
În această carte, sunt detaliate toate simptomele fizice și consecințele psihologice ale relațiilor abuzive. Totodată, Walker discută într-un capitol despre situațiile în care sunt implicați și copiii.
Cum să identifici sindromul femeii bătute
Această problemă provoacă simptome evidente, pe care fiecare dintre noi ar trebui să le poată identifica. De ce? Pentru că persoanele afectate trebuie să obțină ajutorul unui specialist cât mai curând posibil. Numai așa poate fi prevenită agravarea simptomelor care, în caz contrar, vor altera calitatea vieții victimelor.
Printre simptomele cauzate de sindromul femeii bătute se numără:
- Simptome fizice precum insomnia, pierderea în greutate sau somatizarea emoțiilor, care vor ieși la suprafață sub formă de acnee, migrene și crampe, printre altele;
- Simptome psihice precum depresia, stima de sine scăzută, frica și sentimentul de vină sau de inutilitate.
Acestea reprezintă doar câteva dintre simptomele care se pot manifesta în cazul victimelor sindromului femeii bătute. Însă există multe alte aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare la nivel individual.
Citește și:
Mai jos, îți prezentăm și alte simptome importante, precum și pașii care trebuie urmați pentru a le ameliora.
Neajutorarea învățată
Neajutorarea învățată este o stare psihică care apare frecvent la persoane abuzate pentru mult timp. Este o formă de conformare nocivă, care împiedică victima să ia decizii pe cont propriu. Aceasta nu reușește să-și ia apărarea și să scape din situațiile abuzive. Cu alte cuvinte, persoanele afectate de neajutorarea învățată sunt convinse că nu pot face nimic pentru a influența rezultatul situației în care se regăsesc.
Deși pare a fi o problemă ușor de depășit, neajutorarea învățată este foarte debilitantă. De fapt, aceasta reprezintă principalul motiv pentru care victimele rămân în relații abuzive.
Dacă nu este tratată corespunzător, neajutorarea învățată crește riscul de a suferi abuzuri în viitor.
Stresul posttraumatic
Dacă o persoană este expusă abuzului repetat pentru mult timp, aceasta este supusă unui stres constant. Acest stres persistă chiar și după ce situația abuzivă s-a încheiat.
Reacția de „luptă sau fugă” este foarte importantă pentru supraviețuirea animalelor, dar ea devine maladaptativă la persoanele cu sindromul femeii bătute. Stresul, frica și anxietatea pot apărea în circumstanțe în care nu există niciun pericol.
Pentru a identifica stresul posttraumatic, este important să analizăm comportamentele persoanelor care au fost victime ale abuzului:
- Coșmarurile și amintirile spontane, care la rândul lor pot cauza transpirație nocturnă, frică și anxietate;
- Evitarea locurilor, persoanelor sau gândurilor asociate situației abuzive;
- Hipervigilența, în special când victima se plimbă pe stradă și are impresia că este urmărită de agresor;
- Dificultăți în a-și aminti momente specifice ale evenimentului traumatic.
Oricine a trecut prin perioade marcate de violență poate întâmpină dificultăți în a depăși amintirile spontane. Stresul posttraumatic își are rădăcina în ideea că agresorul va reuși să-l ademenească din nou într-o situație abuzivă.
Cum să obții ajutor
Deși victimele abuzului au impresia că nu au cum să primească ajutor și să se recupereze, această concepție este eronată.
Da, în multe situații agresorii sunt lăsați liberi cu un ordin de restricție. Da, frica ta nu este nejustificată. Și da, nu poți controla întotdeauna ceea ce ți se întâmplă.
Citește mai mult:
Însă este și adevărat că poți să-ți asumi responsabilitatea pentru viața ta, să te distanțezi de agresori și să te vindeci în urma abuzului și traumelor.
Iată ce te sfătuim să faci:
Vorbește cu un medic sau cu un psiholog
Toate persoanele menționate au obligația de a raporta cazurile de abuz și dispun de un anumit nivel de pregătire pentru a ajuta victimele violenței domestice. Ele te vor ajuta să ieși din situațiile periculoase și te vor pune în legătură cu organizații relevante.
Majoritatea informațiilor pe care le împărtășești unui medic sunt confidențiale. Însă medicul este obligat să raporteze cazurile de abuz asupra copiilor.
Vorbește cu un avocat
Avocații specializați în dreptul familiei au acces la resurse utile victimelor violenței domestice. Aceștia te pot ajuta să creezi un plan pentru a părăsi agresorul într-un mod sigur și să obții un ordin de protecție sau de restricție.
În cazul în care nu îți permiți să angajezi un avocat, contactează organizațiile de asistență juridică pentru a vedea dacă te califici pentru consiliere gratuită.
Contactează un adăpost
Multe organizații nonprofit au drept misiune ajutarea victimele abuzului domestic.
În primul rând, poți încerca linia telefonică gratuită a Asociației Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, apelând numărul 0800.500.333. Totodată, există organizații locale pentru victimele abuzului domestic în fiecare oraș.
Spune da psihoterapiei
Una dintre cele mai benefice strategii pentru a te vindeca și a merge mai departe este să consulți un psihoterapeut.
Găsește un specialist în sănătate mintală cât mai aproape de tine. Dacă banii sunt o problemă, verifică opțiunile la centrele locale. Asigură-te că primești asistența pe care tu și copiii tăi o meritați pentru trăi vieți sănătoase și a lăsa abuzul în urmă.
Nu ezita să apelezi o linie telefonică de urgență
Majoritatea liniilor telefonice pe care le poți apela atunci când simți nevoia să vorbești cu cineva aparțin unor organizații nonguvernamentale. Aceste servicii sunt gratuite și pot fi de mare ajutor persoanelor deprimate și celor cu tendințe de suicid.
Dacă te regăsești într-o situație abuzivă, nu ezita să suni la 112. Poliția este utilă în disputele domestice deoarece poate oferi victimelor un refugiu până la finalul investigației. În plus, poliția te poate ajuta să accesezi resurse precum băncile de alimente, serviciile pentru ocuparea forței de muncă sau avocații.
Nimeni nu ar trebui să tolereze violența domestică și, după cum poți vedea, avem la dispoziție mai multe moduri de a o combate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aguirre D, Pamela, Cova S, Félix, Domarchi G, Ma. Paz, Garrido C, Carol, Mundaca Ll, Ivania, Rincón G, Paulina, Troncoso V, Pamela, & Vidal S, Paulina. (2010). Estrés postraumático en mujeres víctimas de violencia doméstica. Revista chilena de neuro-psiquiatría, 48(2), 114-122. https://dx.doi.org/10.4067/S0717-92272010000300004
- Ordóñez Fernández, María del Prado, & González Sánchez, Patricio. (2012). Las víctimas invisibles de la Violencia de Género. Revista Clínica de Medicina de Familia, 5(1), 30-36. https://dx.doi.org/10.4321/S1699-695X2012000100006
-
RODRÍGUEZ HERNÁNDEZ, R., & ORTIZ AGUILAR, L. (2014). LAS FUENTES DE APOYO SOCIAL Y SU IMPACTO EN LA VIOLENCIA Y MALESTAR EN MUJERES MALTRATADAS. Revista Internacional de Ciencias Sociales y Humanidades, SOCIOTAM, XXIV (2), 199-218.
- Seijas Gómez, Raquel. (2013). Trastorno por estrés postraumático y cerebro. Revista de la Asociación Española de Neuropsiquiatría, 33(119), 511-523. https://dx.doi.org/10.4321/S0211-57352013000300004
- Sepúlveda García de la Torre, A.. (2006). La Violencia de Género como causa de Maltrato Infantil. Cuadernos de Medicina Forense, (43-44), 149-164. Recuperado en 19 de febrero de 2019, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1135-76062006000100011&lng=es&tlng=es.
-
Yugueros García, A. (2015). Intervención con mujeres Víctimas de Violencia de género: Educar e informar para prevenir. Revista Historia de la Educación Latinoamericana, 17 (24), 191-216.