Cele 3 tipuri de hipotiroidism – cauze și tratament

Verificat și aprobat de medicul José Gerardo Rosciano Paganelli

Scris de Equipo Editorial

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Hipotiroidismul este o boală a sistemului endocrin. Acest termen descrie un set de simptome clinice care reduc acțiunea hormonilor tiroidieni asupra țesuturilor. În articolul de azi îți prezentăm câteva informații esențiale despre principalele tipuri de hipotiroidism.

Funcția axei hipotalamo-hipofizare-tiroidiene

TSH-ul (tirotropina, un hormon care stimulează tiroida) este produs de către hipofiza anterioară după ce aceasta primește hormonul hipotalamic THR (hormon eliberator de tirotropină).

TSH-ul se atașează unor receptori specifici localizați în celulele tiroidei. Drept consecință, se declanșează o serie de procese al căror rezultat final este producția și secreția următorilor hormoni tiroidieni:

• T4 (tiroxina), un hormon produs doar de către tiroidă.
• Aproximativ 20% din producția hormonului T3 (triiodotironină) se datorează tiroidei. Restul este produs de țesuturile vizate de T4, un proces realizat de către o enzimă numită deiodinază.
• O parte din nivelul de T4 este convertit în forma sa inactivă, T3r. Și această funcție este executată de deiodinază.

Activitatea axei hipotalamo-hipofizare-tiroidiene este reglată prin intermediul unui mecanism de feedback. Atunci când nivelul de T3 și T4 își atinge limitele superioare, acești hormoni inhibă producția de TSH și TRH. Astfel, TSH-ul și TRH-ul nu mai stimulează secreția hormonilor tiroidieni.

Care sunt principalele tipuri de hipotiroidism?

În majoritatea cazurilor, hipotiroidismul are la bază o reducere a secreției hormonilor. Conform nivelului anatomic la care are loc schimbarea, există 3 tipuri de hipotiroidism: primar, secundar și terțiar.

Hipotiroidismul primar

Hipotiroidismul primar implică un dezechilibru la nivelul tiroidei însăși. Glanda își poate micșora producția de hormoni tiroidieni din următoarele motive:

• Reducerea masei glandulare. În această situație, atât numărul celulelor glandulare, cât și nivelul hormonilor produși scad. Acest lucru se întâmplă atunci când se declanșează tiroidita cronică limfocitară, principala cauză a hipotiroidismului la adulți. Pierderea masei glandulare poate fi și consecința tratamentelor cu iod radioactiv sau a tiroidectomiei (îndepărtarea parțială sau totală a tiroidei).
• Prezența unui defect congenital în dezvoltarea tiroidei.
• Dietele sărace în iod. Aceasta este principala cauză a hipotiroidismului în țările aflate în curs de dezvoltare.
• Inhibarea producției hormonilor tiroidieni. Procesul de producție a hormonilor tiroidieni se poate modifica în orice etapă a vieții din cauza unor factori interni sau externi. Atunci când cauza problemei este internă, schimbarea are la bază o anumită carență nutritivă. Cele mai frecvente surse externe sunt medicamentele (de pildă, sărurile de litiu).

Deoarece axa hipotalamo-hipofizară-tiroidiană urmează un mecanism de feedback negativ, reducerea producției de hormoni tiroidieni provoacă creșterea nivelului de TSH, care în cele din urmă va crește și nivelul hormonilor tiroidieni.

Un TSH excesiv reprezintă cea mai utilă dată analitică în diagnosticarea hipotiroidismului primar.

Hipotiroidismul secundar

Hipotiroidismul secundar este provocat de reducerea secreției hormonilor tiroidieni din cauza unei producții scăzute de TSH a hipofizei. Atunci când TSH-ul se află sub limitele normale, tiroida (care funcționează corect) este substimulată. Astfel, producția de T3 și T4 scade.

Principalele cauze ale hipotiroidismului secundar sunt:

• Necroza ischemică a hipofizei (țesutul moare din cauza scăderii fluxului sanguin).
• Prezența tumorilor.
• Diminuarea generală a funcției hipotalamusului anterior (sindromul Sheehan).
• Feedbackul negativ care reglează axa hipotalamo-hipofizară-tiroidiană. Astfel, crește nivelul TRH-ului pentru a se stimula secreția TSH-ului. Însă acest plus de TRH nu are niciun impact asupra hipotalamusul, care este sursa problemei.

Cu alte cuvinte, hipotiroidismul secundar presupune o lipsă de răspuns la creșterea nivelului de TRH.

Hipotiroidismul terțiar

Ultimul dintre aceste 3 tipuri de hipotiroidism implică reducerea secreției de TRH la nivelul hipotalamusului. Deoarece hipotalamusul nu este stimulat suficient, acesta secretă mai puțin TSH, ceea ce reduce și stimularea tiroidei, precum și secreția de T4 și T3.

Deși tiroida produce mai puțin hormoni, hipotalamusul nu își crește producția de TRH. Însă dezechilibrul poate fi corectat prin intermediul administrării exogene de TRH, deoarece hipofiza încă răspunde adecvat la acest hormon.

Rezistența periferică a țesuturilor la hormoni

În cazuri rare, hipotiroidismul este cauzat de rezistența periferică a țesuturilor la hormoni. Acest lucru provoacă mutații ale genelor asociate receptorilor tiroidieni prezenți în țesuturi, funcțiile acestora fiind modificate. Astfel, țesuturile nu mai răspund corect la acțiunea hormonilor.

De asemenea, în cazuri foarte rare hipotiroidismul poate avea la bază inactivitatea periferică a hormonilor tiroidieni. Acest dezechilibru poate fi asociat unor modificări ale procesului de conversie a T4 în T3 și a T4 în T3r.

Mai exact, conversia T4 în T3 este inhibată, ceea ce reduce nivelul celui de-al doilea hormon. Nivelul de T3r (forma inactivă a ambilor hormoni menționați anterior) crește.

Simptomele clinice ale principalelor tipuri de hipotiroidism

Simptomele hipotiroidismului sunt asociate carențelor hormonale care încetinesc procesele metabolice. Printre aceste semnale de alarmă se numără:

• O senzație de frig constantă, în ciuda temperaturii ambientale.
• Piele palidă, rece sau aspră. Genele și sprâncenele devin fragile și tind să cadă.
• Scăderea pulsului și hipertensiune arterială.
• Constipație provocată de încetinirea intestinelor.
• Reducerea abilității de concentrare și dereglări ale abilității de a vorbi și memora. Pacientul se mișcă mai încet și, dacă nu reușește să țină sub control boala, se poate declanșa mixedemul.
• Gușa se formează atunci când pacientul suferă de o carență de iod sau dacă organismul său nu produce suficient T3 și T4.
• Anemie sau hipocolesterolemie.
• Creștere îngreunată (la copii).

Totodată, hipotiroidismul provoacă o serie de simptome din cauza depunerilor de țesuturi mucoase. Acest tip de țesut este alcătuit din apă și acid hialuronic și se depune deoarece metabolizarea polizaharidelor este inhibată. Dintre aceste semnale de alarmă este bine să reținem:

• Apariția unor inflamații la nivelul feței, care se pot întinde spre extremități (mixedem)
• Câștigul în greutate
• Creșterea mărimii limbii și vocea răgușită
• Sindromul de tunel carpian

Cum se diagnostichează hipotiroidismul?

• Prin intermediul analizelor de sânge, care permit medicului să determine nivelul de T3 și T4, precum și cel al TSH-ului. Cele 3 tipuri de hipotiroidism pot fi identificate astfel:
  • Dacă nivelul de T3 și T4 este scăzut, dar TSH-ul este mărit, este vorba despre hipotiroidism primar.
  • Dacă nivelul de T3 și T4 este scăzut, iar și TSH-ul este mic și nu răspunde la TRH administrat extern, este vorba despre hipotiroidism secundar.
  • Dacă nivelul de T3 și T4 este scăzut și TSH-ul este, de asemenea, scăzut și răspunde la TRH-ul administrat extern, este vorba de hipotiroidism terțiar.
• Studii morfologice cu scintigrafii, iod radioactiv sau ecografii tiroidiene.

Tratarea principalelor tipuri de hipotiroidism

Tratamentele împotriva hipotiroidismului vizează reglarea nivelului de T4. Medicamentul cel mai recomandat se numește levotiroxină și se administrează în doze foarte mici pentru a reface nivelul tiroxinei.

Sursa imaginii reprezentative: wikiHow.com