Acalazia esofagiană: simptome și tratament
Acalazia esofagiană este o boală rară care se poate declanșa la orice vârstă. Principalul său simptom este reprezentat de incapacitatea esofagului de a se dilata pentru a permite alimentelor să ajungă în stomac.
Evident, această boală constituie o problemă gravă. În ciuda eforturilor cercetătorilor, comunitatea științifică nu a reușit încă să determine cauzele specifice ale acalaziei. Însă cercetătorii au descoperit două informații importante: atât bărbații, cât și femeile pot suferi de acalazie, iar boala nu pare a fi ereditară.
Simptomatologia acalaziei esofagiene
Pentru a fi diagnosticat cu acalazie esofagiană, pacientul trebuie să prezinte următoarele simptome:
- Disfagia: Adică dificultatea la înghițirea alimentelor tari sau moi, precum și incapacitatea de a bea lichide. La baza problemei stă contracția părții superioare a esofagului.
- Durerile în piept: Acest simptom survine mai rar, dar îl putem întâlni atunci când partea inferioară a sfincterului esofagian se contractă.
- Regurgitarea alimentelor: Unii pacienți cu acalazie esofagiană regurgitează mâncarea ingerată.
- Pierderea în greutate: Dacă pacientul nu își poate aproviziona organismul cu suficiente alimente, acesta poate slăbi progresiv și prezintă un risc crescut de anemie.
Este important de reținut faptul că, dacă nu sunt regurgitate, alimentele și lichidele ingerate care nu reușesc să treacă prin esofag pot ajunge în plămâni. Acest lucru se poate întâmpla oricând, inclusiv în timpul somnului. Consecințele acestui fenomen variază de la infecții respiratorii, la pneumonie de aspirație.
Așadar, în cazul în care bănuiești că ai putea suferi de acalazie esofagiană, consultă un medic cât mai curând posibil.
Cum se diagnostichează acalazia esofagiană?
De îndată ce s-a stabilit că un pacient prezintă simptomatologia expusă anterior, trebuie efectuate anumite teste înainte de stabilirea unui diagnostic corect.
Cele mai frecvente teste sunt:
Testul de motilitate esofagiană
Testul de motilitate esofagiană se efectuează cu ajutorul unui tub subțire, care se inserează prin nas, astfel încât să ajungă la esofag și stomac. Această procedură este incomodă și, de obicei, pacientului i se administrează anestezie locală.
Esofagograma cu bariu cronometrată
Acest mod de a diagnostica acalazia esofagiană presupune ca pacientul să bea o soluție de bariu înainte de examenul propriu-zis.
Ar putea să te intereseze:
Apoi, acesta stă cu spatele pe o masă pentru raze X. În timpul examenului, pacientul va trebui să consume fluide și să-și țină respirația pentru intervale scurte de timp. Astfel, medicul va putea examina regiunea vizată.
Tratamente pentru acalazia esofagiană
Alegerea unui tratament pentru acalazie depinde de severitatea bolii și de circumstanțele pacientului (factori ca vârsta sau posibila prezență a unei infecții de tract respirator).
Printre opțiunile posibile se numără:
- Dilatarea cu balonașe: Se inserează un balonaș în sfincterul esofagian al pacientului și se umflă pentru a menține esofagul deschis. În general, această procedură trebuie repetată periodic.
- Botoxul: Această substanță este un relaxant muscular care se injectează în sfincterul esofagian prin intermediul unui endoscop. Botoxul este indicat pacienților vârstnici care nu pot fi supuși unei intervenții chirurgicale.
- Relaxantele musculare: Acest tratament implică medicamente care relaxează mușchii esofagului înainte de masă. Principalul dezavantaj al relaxantelor musculare este faptul că provoacă efecte secundare multiple.
- Intervențiile chirurgicale: Aceasta este cea mai eficientă opțiune, în special în cazul pacienților tineri.
Concluzii
Dacă întâmpini dificultăți la înghițirea alimentelor sau chiar a apei, trebuie să consulți imediat un medic. Acest simptom poate fi provocat și de probleme cum ar fi anxietatea, dar este mai bine să nu riști și să primești un diagnostic corect. Având un diagnostic, vei putea începe un tratament. Totodată, vei preveni complicațiile grave asociate aspirației pulmonare de alimente și lichide.
La momentul de față, oamenii de știință continuă să cerceteze posibilele cauze ale acalaziei esofagiene. Sperăm că vor găsi o modalitate de a preveni această boală în curând.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Carballo, Fiorella Ferrandino, & Brenes, Alberto Alonso Umaña. (2016). Acalasia como trastorno de la motilidad esofágica. Medicina Legal de Costa Rica, 33(1), 269-274. Retrieved January 30, 2019, from http://www.scielo.sa.cr/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1409-00152016000100269&lng=en&tlng=es.
- Carmona Domínguez, Roberto. (2007). Diagnóstico de acalasia esofágica en la atención primaria de salud: Presentación de un caso. Revista Cubana de Medicina General Integral, 23(1) Recuperado en 30 de enero de 2019, de http://scielo.sld.cu/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0864-21252007000100017&lng=es&tlng=es.
- Csendes J, Attila, Braghetto M, Italo, Burdiles P, Patricio, Korn B, Owen, & Salas F, Juan E. (2012). Tratamiento quirúrgico de la acalasia esofágica: Experiencia en 328 pacientes. Revista chilena de cirugía, 64(1), 46-51. https://dx.doi.org/10.4067/S0718-40262012000100008
- Errázuriz B, Juan Ignacio, & De Barbieri IW, Francisca. (2013). Acalasia en paciente pediátrico: Reporte de caso clínico y revisión de la literatura. Revista chilena de radiología, 19(4), 174-176. https://dx.doi.org/10.4067/S0717-93082013000400006
- Jiménez, J. R. J., Domínguez, L. P. I., & Reyes, K. C. (2013). Acalasia congénita; a propósito de un caso. Revista Mexicana de Pediatría, 80(4), 146-149.
- Orgaz Gallego, Mª Pilar. (2009). Achalasia: un trastorno de la motilidad esofágica, no tan raro. Revista Clínica de Medicina de Familia, 2(6), 305-308. Recuperado en 30 de enero de 2019, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1699-695X2009000100010&lng=es&tlng=es.
- LEÓN A, PAULA, CSENDES J, ATTILA, BRAGHETTO M, ITALO, LASEN DE S, JOSÉ, & ROBLES M, JOSÉ. (2010). Acalasia en obesos mórbidos: Reporte de casos. Revista chilena de cirugía, 62(2), 172-174. https://dx.doi.org/10.4067/S0718-40262010000200014
- Restrepo P, Antonio J, Rey T, Mario H, Garzón O, Martín A, Farfán Q, Yesid A, Molano V, Juan C, Marulanda, Juan C, & Lizarazo, Jorge I. (2007). Acalasia. Controversias del tratamiento. Revista Colombiana de Gastroenterologia, 22(1), 69-75. Recuperado en 30 de enero de 2019, de http://www.scielo.org.co/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0120-99572007000100012&lng=es&tlng=es.
- Ruiz de León San Juan, A., & Pérez de la Serna Bueno, J. A.. (2008). Acalasia. Revista Española de Enfermedades Digestivas, 100(5), 304. Recuperado en 30 de enero de 2019, de http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1130-01082008000500012&lng=es&tlng=es.