Apendicită sau gaze intestinale: cum să diferențiem durerea?
 

Apendicită sau gaze intestinale: cum să diferențiem durerea?

Disconfortul provocat de gazele intestinale și durerea cauzată de apendicită pot fi diferențiate în funcție de modul în care evoluează. Descoperiți asemănările și diferențele!
Apendicită sau gaze intestinale: cum să diferențiem durerea?

Ultima actualizare: 11 martie, 2023

Durerea abdominală poate fi cauzată de o mare varietate de boli. Adesea, disconfortul abdominal este cauzat de acumularea de gaze. Însă, acesta ar putea fi și un semn de avertizare al apendicitei. Apendicită sau gaze intestinale: cum putem să diferențiem durerea?

Apendicita este o afecțiune gastrointestinală frecventă. Constă în inflamația și infecția apendicelui cecal, o pungă mică atașată la cecum în partea dreaptă jos a abdomenului.

Acumularea de gaze în intestine poate provoca disconfort abdominal. Poate fi rezultatul aportului involuntar de aer în timpul meselor sau al producției excesive de gaze de către bacteriile intestinale.

Simptomele apendicitei

Apendicita acută este cea mai frecventă cauză a intervențiilor chirurgicale abdominale netraumatice la nivel mondial. Este mai frecventă între a doua și a treia decadă de viață, cu o prevalență similară la bărbați și femei.

Durerea abdominală severă este simptomul obișnuit al acestei afecțiuni. Uneori, poate fi confundată cu gazele. Studiile estimează că 50 până la 60% dintre pacienți prezintă crampe în abdomenul superior sau în jurul buricului, care mai târziu migrează în cadranul inferior drept.

Și următoarele simptome sunt frecvente:

  • Febră
  • Vărsături
  • Amețeli și greață
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Diaree sau constipație
  • Senzație de distensie abdominală

Simptomele sunt mai evidente în stadiile târzii ale bolii. Pacienții preferă să se întindă pe o parte, cu coapsele flexate. Durerea este adesea agravată de tuse, strănut sau apăsare pe abdomen.

Femeie cu apendicită sau gaze intestinale
Durerea abdominală este cel mai cunoscut simptom al apendicitei, deși este adesea însoțită și de alte semne.

Simptomele apendicelui rupt

Una dintre cele mai importante complicații ale apendicitei acute este ruptura sau perforația apendiculară. Această situație este comună în lipsa tratamentului.

Ruptura apendicelui apare la 36 până la 72 de ore de la debutul simptomelor. Această perioadă de timp poate varia de la o persoană la alta. Pacienții pot să experimenteze o ameliorare a durerii după perforație. Această situație duce la scurgerea materialului intestinal în cavitatea abdominală, favorizând infectarea peritoneului (peritonita).

Peritonita este o afecțiune medicală gravă care necesită îngrijiri de urgență. Unele dintre simptomele asociate sunt:

  • Sensibilitate abdominală
  • Greață și vărsături
  • Febră mare și frisoane
  • Creșterea frecvenței cardiace
  • Paloarea pielii și transpirație
  • Dureri abdominale severe care se agravează odată cu presiunea și mișcarea

Apendicita la copii

Apendicita la copiii mici reprezintă o mare provocare. Se caracterizează prin dureri de stomac intense care nu permit nicio activitate.

Alte simptome comune sunt:

Studiile estimează că peste 50% dintre copii au leucocite mai mari de 15.000 și PCR peste 20 miligrame pe mililitru (mg/ml). Dacă bănuiți apariția apendicitei, nu ezitați să solicitați ajutor medical, deoarece copiii nu vor ști întotdeauna să descrie foarte bine simptomele.

Apendicita în sarcină

Manifestările clinice sunt similare. Cu toate acestea, apendicele este mai sus, iar durerea se poate manifesta în cadranul superior drept.

Simptomele gazelor intestinale

Simptomele inițiale ale apendicitei pot fi confundate cu gazele intestinale. Studiile arată faptul că gazele abdominale au trei surse:

  1. Aerul ingerat
  2. Producția intestinală
  3. Difuzia din sânge

Acumularea de gaze provoacă adesea distensia anselor intestinale și disconfort abdominal. Durerile pot fi resimțite oriunde în abdomen, spre deosebire de apendicită.

De fapt, unii oameni pot experimenta disconfort în piept, împreună cu eructații frecvente, flatulență, balonare și crampe. Durerea poate dura de la câteva minute la câteva ore și poate dispărea fără tratament.

Apendicită sau gaze intestinale: când să solicitați asistență medicală?

Durerea abdominală acută este un semnal de alarmă. Disconfortul cauzat de gaze este temporar. Dacă persistă peste 24 de ore, consultați medicul.

În mod similar, solicitați asistență medicală în caz de disconfort abdominal însoțit de scaune cu sânge, scădere în greutate, constipație, diaree sau vărsături persistente. Aceste manifestări sunt asociate cu boli digestive cronice sau tulburări tumorale.

Apendicita este o situație care necesită asistență imediată. Durerea începe în abdomenul superior și apoi se instalează în partea dreaptă inferioară.

Cum este diagnosticată apendicita?

Diagnosticul apendicitei este clinic și se bazează pe metode de laborator. Medicii efectuează un examen fizic detaliat, cu accent pe cavitatea abdominală.

Medicul apasă câteva puncte pe abdomen în căutarea semnelor de apendicită. Dacă durerea abdominală se agravează la apăsarea și eliberarea cadranului inferior drept, apendicele poate fi inflamat. Unii pacienți tind să aibă un abdomen rigid, produs al iritațiilor intestinale.

În mod similar, specialistul poate solicita analize de sânge pentru a evalua numărul de globule albe, trombocite și globule roșii. Uneori, ecografia abdominală este utilă pentru a analiza starea arhitecturii colonului.

Tratamentul medical al apendicitei

Planul terapeutic pentru apendicită se bazează pe îndepărtarea chirurgicală a apendicelui inflamat. Această procedură se execută în următoarele moduri:

  • Chirurgie deschisă: printr-o incizie în cadranul inferior drept al abdomenului. Tehnica este utilă în apendicita perforată cu risc de infecție peritoneală.
  • Chirurgie laparoscopică: este cea mai utilizată metodă deoarece este mai puțin invazivă. Se realizează folosind un tub flexibil cu o cameră, numit laparoscop.

Ambele tipuri de apendicectomie necesită terapie cu antibiotice pentru a reduce riscul de infecție. Pacienții își pot relua stilul de viață după câteva săptămâni.

Remedii pentru gazele intestinale

De obicei, obiceiurile alimentare sunt responsabile de apariția gazelor. Este indicat să consultați un medic nutriționist.

Broccoli, conopida, fasolea, produsele lactate, băuturile răcoritoare și grăsimile sunt câteva dintre alimentele asociate cu gazele intestinale. Consumul de ceai de mentă, ceai de mușețel și oțet de mere diluat în apă poate ajuta la ameliorarea acestui disconfort.

Broccoli crud
Broccoli are capacitatea de a crește producția de gaze intestinale, la fel ca și alte crucifere.

Apendicită sau gaze intestinale: afecțiuni gastrointestinale diferite

Durerile produse de gazele abdominale sunt similare cu disconfortul apărut la începutul apendicitei. Cu toate acestea, evoluția este foarte diferită. Disconfortul gazos este generalizat și dispare după câteva ore, în timp ce apendicita se intensifică și este localizată în partea dreaptă jos a abdomenului.

Apendicita este adesea însoțită de greață, vărsături și febră. Dacă aveți aceste simptome și nu știți dacă este vorba despre apendicită sau gaze, nu ezitați să solicitați ajutor profesional cât mai curând posibil!

S-ar putea să te intereseze...
Gaze intestinale: ce indică ele despre sănătatea ta?
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Gaze intestinale: ce indică ele despre sănătatea ta?

Gaze intestinale - cea mai supărătoare problemă dintre toate afecțiunile digestive. Acestea apar în momentele cele mai nepotrivite.



  • Fortea-Sanchiz, C., Escrig-Sos, J., Forcadell-Comes, E. (2020). Rentabilidad de la ecografía abdominal para el diagnóstico de apendicitis aguda. Análisis global y por subgrupos. Revista de Gastroenterología de México;85(1):12-17. http://www.revistagastroenterologiamexico.org/es-rentabilidad-ecografia-abdominal-el-diagnostico-articulo-S0375090619300539.
  • Gómez, N., Pujadas, M., Parodi, V., Kenny, J., et al. (2020). Dolor abdominal: ¿cuándo pensar en apendicitis aguda? Características epidemiológicas y clínicas de niños ingresados en el Hospital Policial (junio 2008 – noviembre 2014). Arch. Pediatr. Urug;  91(2):78-83.
  • Hernández-Cortez, J., León-Rendón, J., Martínez-Luna, M., Guzmán-Ortiz, J., et al. (2019). Apendicitis aguda: revisión de la literatura. Cir. gen;41(1):33-38.
  • Jachinski, T., Mosch, C., Eikermann, M., Neugebauer, E., Sauerland, S. (2018). Cirugía laparoscópica comparada con cirugía abierta para la sospecha de apendicitis. Cochrane Database of Systematic Reviews, Issue 11. Art. No.: CD001546. DOI: 10.1002/14651858.CD001546.pub4.
  • Juan-Pastor, A. (2019). Apendicitis aguda y la importancia del diagnóstico clínico. Gac Med Mex;155(1):112.
  • Malagelada, J., Accarino, A., Azpiroz, F. (2017). Bloating and Abdominal Distension: Old Misconceptions and Current Knowledge. Am J Gastroenterol;112(8):1221-1231.
  • National Health System (s.f.). Flatulence. Consultado el 11 de marzo de 2023. https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/flatulence.
  • Páramo, D. (2011). Bloating y distensión abdominal: ¿Solamente gas?: Una mirada hacia su fisiopatología. Rev Col Gastroenterol;26(4): 269-275.
  • Ramos, F., Moreno, L. (2005). Meteorismo. Rev. Esp. Enferm. Dig;97(2):137-137.

Conținutul acestei publicații are scop pur informativ. În niciun moment nu ar trebui să faciliteze sau să înlocuiască diagnosticele, tratamentele sau recomandările oferite de către un specialist. Consultă un specialist de încredere dacă ai îndoieli și cere acordul acestuia înainte de a începe orice procedură.