Atrofia corticală posterioară: diagnostic și tratament

09 Iunie, 2020
Atrofia corticală posterioară afectează vederea. În cele ce urmează, îți prezentăm simptomele care îi semnalează prezența, precum și opțiunile de tratament disponibile.
 

Atrofia corticală posterioară constituie o afecțiune neurodegenerativă care afectează vederea. Pacienții își vor pierde total sau parțial abilitatea de a vedea. Un alt simptom frecvent este reprezentat de pierderea memoriei. În articolul de azi, îți prezentăm tot ceea ce trebuie să știi despre această boală, inclusiv cum o poți identifica timpuriu.

Ar putea să te intereseze:

Corneele cu hidrogel ar putea reda vederea a milioane de oameni

Unele studii sugerează faptul că atrofia corticală posterioară nu este diagnosticată la timp. Din cauza faptului că simptomele vizează cu precădere vederea, pacienții tind să se îndrepte nu către secția de neurologie, ci către cea de oftalmologie.

Așadar, este important să poți identifica semnalele de alarmă care indică prezența atrofiei corticale posterioare. Citește în continuare pentru a descoperi despre ce este vorba!

Fazele atrofiei corticale posterioare

Bătrând cu probleme de memorie
Inițial, daunele produse de atrofia corticală posterioară se manifestă la nivel vizual. Mai târziu, această boală începe să afecteze memoria și funcțiile cognitive.

Cercetătorii au identificat o serie de faze ale atrofiei corticale posterioare. Următoarele simptome trebuie prezentate unui medic neurolog cât mai curând posibil, astfel încât pacientul să obțină un tratament adecvat:

 
  • Instalarea treptată și lentă a insuficienței vizuale: Pacientul poate experimenta vedere cu umbre și, în anumite situații, pierderea totală a vederii. Insuficiența vizuală progresează atât de lent, încât nu atrage atenția decât în stadiile mai avansate.
  • Absența unei patologii oftalmologice: Dacă pacientul consultă un oftalmolog, specialistul nu va putea identifica cauza problemelor sale vizuale. Pacientul va continua să-și trăiască viața ca de obicei până când simptomele se înrăutățesc.
  • Mici pierderi de memorie: Pe măsură ce boala se agravează, vor surveni mici pierderi de memorie care, inițial, vor părea normale. În cele din urmă însă, aceste probleme de memorie se vor intensifica.
  • Declanșarea demenței: Pacienții cu atrofie corticală posterioară vor prezenta hipoperfuzie și hipometabolism cerebral, care pot fi confirmate cu ajutorul unui test ce implică tehnici de neuroimagistică. Din păcate, în fazele foarte avansate ale bolii survine demența.

Diagnosticarea atrofiei corticale posterioare

După cum poți vedea, simptomele atrofiei corticale posterioare progresează foarte lent, dar constant. Pacienții riscă să-și dea seama că trebuie să consulte un neurolog abia când este prea târziu.

Dacă observi că vederea ta nu mai funcționează la fel de bine ca înainte și că ai început să ai probleme de memorie, nu ezita să ceri opinia unui specialist.

Primul test folosit pentru a diagnostica atrofia corticală posterioară este o simplă analiză de sânge. Aceasta poate să detecteze carențele de vitamine, printre altele. Apoi, medicul te va supune unui control oftalmologic complet.

 

Însă testarea nu se va încheia aici. Pentru a șterge orice urmă de îndoială, se va apela la metode neuroimagistice precum rezonanța magnetică nucleară (RMN) și tomografia computerizată (CT). Dacă rezultatele testelor sugerează că suferi de atrofie corticală posterioară, ai la dispoziție diferite tipuri de tratament.

Opțiuni de tratament pentru atrofia corticală posterioară

Bătrând jucând șah cu nepoata sa
Jocurile reprezintă o formă bună de terapie, putând încetini progresul atrofiei corticale posterioare și ameliorându-i simptomele.

De îndată ce ți s-a confirmat diagnosticul de atrofie corticală posterioară, poți opta pentru unul din două tratamente. Reține însă că niciunul dintre acestea nu poate vindeca boala, care este de natură degenerativă.

  1. Primul tratament constă în administrarea de medicamente pentru a ameliora simptomele provocate de boală. Acestea pot viza anxietatea și depresia, dacă aceste probleme sunt prezente.
  2. Pacientul se poate supune și terapiei cognitive pentru a-și menține abilitățile care nu au fost încă afectate.  Acesta poate face și fizioterapie pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Aceste două tipuri de tratament se axează pe îmbunătățirea calității vieții și nu vizează decât tratarea simptomelor. Obiectivul lor este să încetinească deteriorarea abilităților și să amelioreze depresia și anxietatea care pot fi asociate bolii.

 

Citește și:

Demența LATE, un nou tip de demență

Dacă ai dubii, consultă medicul!

În acest articol, am încercat să-ți prezentăm simptomele atrofiei corticale posterioare. Cunoscându-le, le vei putea recunoaște de îndată ce se manifestă și vei putea consulta un medic cât mai curând posibil. Așa cum am menționat anterior, diagnosticarea timpurie poate face diferența. Nu-ți face griji, există ajutor pentru tine!

  • Caixeta, Leonardo Ferreira, Taleb, Alexandre Chater, Ghini, Bruno Galafassi, Soares, Vânia Lúcia Dias, Caixeta, Victor de Melo, & Vargas, Ciro. (2013). Posterior cortical atrophy – a prototypical case of dementia beginning with visual symptoms: case report. Arquivos Brasileiros de Oftalmologia76(5), 314-316.
  • Carvajal Castrillón, Julián, Aguirre, Daniel Camilo, & Lopera, Francisco. (2010). Perfil clínico y cognitivo de la atrofia cortical posterior y sus diferencias con la enfermedad de Alzheimer esporádica tardía y familiar precoz. Acta Neurológica Colombiana26(2), 75-86. Retrieved March 31, 2019, from http://www.scielo.org.co/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0120-87482010000200004&lng=en&tlng=es.
  • Custodio, N., Alva-Diaz, C., Becerra-Becerra, Y., Montesinos, R., Lira, D., Herrera-Pérez, E., … & Valeriano-Lorenzo, E. (2016). Rendimiento en pruebas cognitivas breves, de adultos mayores con demencia en estadios avanzados, residentes de una comunidad urbana de Lima, Perú. Revista Peruana de Medicina Experimental y Salud Pública33, 662-669.