Tulburarea neurocognitivă majoră (demența) - Doza de Sănătate
 

Tulburarea neurocognitivă majoră (demența)

Tulburările neurocognitive afectează memoria, percepția și capacitatea de rezolvare a problemelor. Din păcate, nu există niciun leac pentru aceste afecțiuni. Vestea bună este însă faptul că există tratamente pentru simptome.
Tulburarea neurocognitivă majoră (demența)
Alejandro Duarte

Verificat și aprobat de biotehnologul Alejandro Duarte.

Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Tulburarea neurocognitivă majoră, cunoscută și sub denumirea de demență, este o afecțiune care implică daune neuronale și o scădere a funcționării creierului. În timp, persoana afectată își va pierde autonomia chiar și atunci când vine vorba de sarcinile simple.

Tulburările neurocognitive afectează în principal memoria, percepția și abilitățile de rezolvare a problemelor. Acestea sunt ceea ce mulți medici numesc „funcții neurocognitive”.

Cele mai grave tulburări neurocognitive sunt amnezia, demența și delirul. Demența, sau tulburarea neurocognitivă majoră, apare mai ales la persoanele cu vârsta peste 60 de ani.

Conform datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății, în lume există aproximativ 4,7 milioane de persoane afectate de tulburarea neurocognitivă majoră.

În prezent, pe măsură ce speranța de viață crește, consecințele îmbătrânirii sunt tot mai evidente, iar tulburarea neurocognitivă majoră a devenit o problemă globală. Din păcate, nu există niciun leac pentru această boală. Cu toate acestea, vestea bună este că simptomele pot scădea odată cu administrarea unui tratament medical adecvat.

Tulburarea neurocognitivă majoră (demența)

Simptome și stadii ale bolii

Creier și stetoscop
În cadrul acestui tip de tulburare, există o deteriorare progresivă a funcțiilor cognitive. Aceasta poate afecta grav calitatea vieții pacientului.

Când vine vorba de tulburări neurocognitive majore, simptomele principale se manifestă prin deteriorări ale funcției mintale. Individul va experimenta un proces degenerativ ce va modifica autonomia și capacitatea sa de a desfășura activități.

Următoarele deficiențe grave sunt des întâlnite:

În plus, există și alte simptome legate de tulburarea neurocognitivă majoră pe care o persoană le poate experimenta. Aceasta poate avea halucinații, depresie, delir sau poate manifesta agresivitate.

În procesul evolutiv al tulburării neurocognitive majore, există trei etape distincte pe care le vom descrie mai jos.

Etapa inițială a bolii

Primele simptome constau în apariția treptată a unor probleme ușoare. La început, persoana afectată începe să experimenteze pierderi ușoare de memorie și episoade de dezorientare în timp sau spațiu. Cu toate acestea, astfel de episoade nu sunt deloc frecvente.

Etapa intermediară a tulburării neurocognitive majore

Apoi, pe măsură ce trece timpul, starea se acutizează , iar manifestările sunt acum mai evidente. Cu timpul, persoana afectată nu mai poate să funcționeze corect și pe cont propriu. Aceasta nu se poate descurca pentru a rezolva sarcini simple, cum ar fi plata facturilor, cumpărăturile sau deplasările în afara domiciliului.

De asemenea, pierderile de memorie devin mai grave și mai frecvente. Pacienții pot deveni dezorientați chiar și în propria casă și pot experimenta episoade ușoare de amnezie. În plus, pot întâmpina dificultăți de comunicare.

Etapa avansată

În cele din urmă, bolnavul ajunge la cele mai avansate stadii ale tulburării neurocognitive majore. Persoana afectată va avea din ce în ce mai multe probleme în ceea ce privește rutina zilnică. Poate manifesta chiar și un comportament agresiv. Apoi, în final, va fi în întregime dependentă și inactivă.

Tulburarea neurocognitivă majoră (demența) și maladia Alzheimer

Femeie care suferă de tulburarea neurocognitivă majoră

Maladia Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență. De fapt, această boală apare în 60-80% din cazurile cu un diagnostic de tulburare neurocognitivă majoră. În prezent, nu există nici un remediu pentru maladia Alzheimer sau pentru orice alt tip de tulburare neurocognitivă majoră.

Cu toate acestea, există o serie de tratamente care se concentrează pe ameliorarea sau întârzierea apariției simptomelor. Aceasta presupune îmbunătățirea calității vieții persoanei diagnosticate. În prezent, maladia Alzheimer este una dintre principalele priorități în cercetarea biomedicală.

Tratament pentru tulburarea neurocognitivă majoră

Așa cum am menționat mai sus, nu există încă remedii pentru tulburările neurocognitive majore. Prin urmare, dezvoltarea progresivă a bolii este inevitabilă, iar tratamentele sunt axate exclusiv pe îmbunătățirea calității vieții pacientului.

În primul rând, trebuie să menționăm cât de importantă este meseria pe care o au echipele de asistenți medicali, medicii și asistenții sociali, deoarece aceasta este o tulburare multifactorială. În plus, rolul principalului îngrijitor este fundamental în tratamentul acestei afecțiuni, deoarece de acesta depinde evoluția bolii. Este foarte important să fie prevenite complicațiile ce apar în urma tratamentului sau efectele secundare ale acestuia.

Sprijinul acordat de familie este esențial, întrucât o persoană cu maladia Alzheimer nu ar trebui să fie niciodată singură. De asemenea, terapiile ocupaționale și rețelele de ajutorare pot fi foarte utile.

În anumite cazuri, este important să prevenim complicațiile secundare ale bolii, cum ar fi hipertensiunea, colesterolul ridicat sau obezitatea. Ideea este să acționăm împotriva oricărui factor de risc care poate duce la agravarea rapidă a acestei afecțiuni nemiloase.

În plus, există și câteva tratamente pentru simptomele tulburărilor cognitive majore. Aceste simptome pot include halucinații, iluzii, depresie sau agresiune, printre altele. Tipurile de medicamente utilizate în aceste cazuri sunt antipsihoticele, antidepresivele și anticonvulsivele.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Bartoloni, L. C. (2019). Deterioro cognitivo. Diagnosis, Retrieved from http://revistadiagnosis.org.ar/index.php/diagnosis/article/view/227
  • Crespo-Santiago D, Fernández-Viadero C. Bases biomolecurares del envejecimiento neurocognitivo. www.viguera.com/sepg Psicogeriatría. 2011;
  • de Azpiazu P, Salamero M, Pujol J, Cuevas R. Conductas agresivas en la demencia. Escala RAGE, validación de la versión en castellano [Aggressive behaviour in dementia. RAGE scale, validation of the version in Spanish]. Rev Neurol. 2001;33(10):928-930.
  • Orejarena-Ballestas M-C, Quiñonez-Pérez AM, Marín-Gutiérrez A. Estimulación cognitiva para pacientes con trastorno neurocognitivo mayor por enfermedad de alzheimer: revisión sistemática. Búsqueda. 2017;

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.