Beethoven era surd: cum își compunea cântecele?

Când artistul a creat lucrările muzicale care l-au făcut celebru, suferea deja de surditate. Aflați care sunt strategiile pe care Beethoven le-a folosit pentru a deveni una dintre referințele muzicii clasice!

În ciuda faptului că era surd, Beethoven a găsit în muzică o formă unică și puternică de comunicare. Îndrăzneala sa creativă și căutarea neobosită de noi sunete au pus bazele dezvoltării melodiilor care l-au făcut celebru.

Artistul a surzit progresiv. Acesta a folosit strategii care i-au permis să compună în continuare muzică. Capodopere precum Sonata la lumina lunii, care cufundă ascultătorul într-un peisaj plin de mister și melancolie, și Simfonia a IX-a, cu imnul său universal Oda bucuriei, continuă să fie celebre și în prezent.

Provocarea lui Beethoven: artistul era surd

Surditatea artistului a început să se manifeste în anul 1796, când acesta avea 26 de ani. Însă, acest obstacol nu l-a împiedicat să continue să creeze unele dintre cele mai importante lucrări ale muzicii clasice. Pe măsură ce auzul i se deteriora, Beethoven devenea din ce în ce mai dependent de instinctul său interior, având capacitatea de a-și aminti sunetele și de a compune muzică în minte.

Până în prezent, cauza surdității lui Beethoven rămâne un subiect controversat. Unii sugerează că ar fi putut fi rezultatul unei boli autoimune, cum ar fi lupusul, sau al unei boli inflamatorii, cum ar fi sarcoidoza. Cu toate acestea, investigații precum cea publicată în The Laryngoscope susțin că starea lui a fost cauzată de otrăvirea cu plumb. Compozitorului îi plăcea să bea vin, care s-a dovedit a fi contaminat.

În ciuda faptului că Beethoven surzea progresiv, acesta nu a fost un impediment pentru a crea muzică. De fapt, unele dintre cele mai importante lucrări ale sale, precum Simfonia a IX-a, au fost compuse când artistul își pierduse aproape complet auzul. Din 1819, Beethoven nu a mai auzit nimic, dar a continuat să creeze muzică.

Dincolo de urechi: strategiile lui Beethoven pentru a compune muzică

În ciuda surdității sale, Beethoven a folosit strategii pentru a continua să compună muzică, pe care le vom împărtăși mai jos.

Utilizarea unui aparat auditiv special

Beethoven a folosit un dispozitiv sub forma unui tub metalic, pe care îl punea pe pian. Procedând astfel, compozitorul putea simți vibrațiile muzicii în corp.

Uneori, folosea și o tijă de lemn pe care o prindea de un capăt cu dinții. Capătul opus se sprijinea pe placa pianului, pentru a simți mai bine vibrațiile. O investigație din 2018 au dezvăluit faptul că aceste dispozitive nu îl ajutau prea mult, deoarece problema lui era senzorineurală și nu conductivă.

Tăierea picioarelor pianului

În încercarea de a simți vibrațiile muzicii, Beethoven a tăiat picioarele pianului și l-a așezat direct pe podea. Făcând acest lucru, putea simți mai bine vibrațiile muzicii. Această tactică i-a permis să aibă o percepție fizică a ceea ce crea.

Compoziție prin auz intern

Beethoven avea capacitatea de a asculta și de a compune muzică în minte. În ciuda surdității sale, își putea imagina cum va suna muzica creată. Această abilitate, cunoscută sub numele de „auz interior”, este prezentă la mulți muzicieni. În cazul lui, a devenit un instrument esențial în procesul de compunere a melodiilor.

Teoria muzicii

Beethoven avea o înțelegere profundă a teoriei muzicii. Aceste cunoștințe i-au permis să înțeleagă modul în care notele lucrează împreună.

Amintirea instrumentelor și notelor

În ciuda surdității sale, Beethoven avea o memorie remarcabilă pentru instrumente și note. Își putea aminti și imagina sunetul fiecărui instrument, ceea ce i-a permis să compună muzică orchestrală la scară largă.

Faptul că Beethoven era surd a dus la izolare socială

Pe măsură ce Beethoven surzea, el se izola din ce în ce mai mult. Pierderea auzului i-a afectat capacitatea de a comunica cu ceilalți și de a se bucura pe deplin de muzică.

Surditatea l-a îndepărtat de societate și i-a adâncit sentimentul de singurătate. Într-o scrisoare trimisă fraților săi Carl și Johann în 1802, Beethoven a mărturisit:

În ciuda acestor dificultăți, Beethoven a găsit o cale de evadare și de exprimare prin muzică, folosind arta pentru a depăși barierele fizice și emoționale. Moștenirea sa a dăinuit de-a lungul timpului, inspirând generații întregi de muzicieni și ascultători.

Compozițiile sale au fost interpretate pe nenumărate scene din întreaga lume, oferind un mesaj de rezistență oamenilor din toate culturile și timpurile.