Ce este retorica, la ce se folosește și exemple
 

Ce este retorica, la ce se folosește și exemple

Retorica face aluzie la arta de a crea discursuri estetice și persuasive. Să vedem în ce constă această disciplină și care sunt aplicațiile sale!
Ce este retorica, la ce se folosește și exemple

Ultima actualizare: 12 Mai, 2022

Retorica este acea disciplină ce, prin diferite tehnici de limbaj, creează discursuri eficiente pentru a încânta, a convinge sau a schimba credințele publicului. Cu alte cuvinte, studiază și sistematizează un set de proceduri lingvistice pentru a înfrumuseța discursurile (orale sau scrise) și a convinge prin ele.

De obicei, este folosită pentru a câștiga o dezbatere, a vinde un anumit produs sau a transmite cunoștințe. Prin urmare, este prezentă în diferite domenii ale cunoașterii, precum literatură, politică, publicitate, jurnalism, drept, muzică, etc.

Originile retoricii: ce este retorica

Retorica a apărut în Grecia Antică și a fost înțeleasă ca tehnica de a te exprima în mod adecvat pentru a-i convinge pe interlocutori.

În acest caz, sofiştii au fost cei mai mari exponenţi ai săi, întrucât ei predau arta cuvântului către cetăţeni, pentru ca aceştia să poată interveni şi să participe la treburile publice ale oraşului. Inițial, retorica s-a ocupat de discursul oral. Ulterior, a influențat dezvoltarea literaturii.

În plus, a ocupat un loc important în sistemul educațional antic și medieval. Până la romantism, semnificația sa a fost crucială în cadrul disciplinelor umaniste.

În prezent, retorica a ajuns în multe domenii care caută să comunice și să convingă. De exemplu, tehnicile sale sunt folosite în publicitate, mediul academic, politică, precum și în apărarea punctelor de vedere în timpul proceselor civile.

De fapt, datorită noilor tehnologii, putem vorbi de o retorică a imaginii. Reprezentarea audiovizuală este încărcată cu figuri de stil și are scopul de a convinge publicul.

Persoană care vrea să afle ce este retorica

Fazele vorbirii

În retorică, există diferite faze în elaborarea unui discurs estetic și persuasiv:

  1. Inventio: se referă la ceea ce trebuie spus și include căutarea de idei care să susțină discursul.
  2. Dispositio: odată ce ideile au fost identificate, acestea sunt ordonate și organizate astfel încât discursul să aibă suficientă putere pentru a-și atinge scopul.
  3. Elocutio: următorul pas este de a determina cum vor fi exprimate ideile pentru a convinge și a seduce destinatarul. De exemplu, tonul vocii și gesturile.
  4. Memoria: pe de o parte, se referă la capacitatea de a reține ceea ce va fi spus și cum va fi spus. Pe de altă parte, se referă la capacitatea de a improviza.
  5. Actio: presupune declamarea vorbirii și folosirea corectă a fazelor anterioare.

Utilizări ale retoricii

Retorica a fost o disciplină foarte importantă de-a lungul istoriei. A fost predată în academiile din Evul Mediu. Astăzi este un instrument foarte util și are aplicații în diverse domenii ale cunoașterii.

Figuri de stil

Numite și figuri literare, ele sunt resurse lingvistice care sporesc frumusețea discursului. Sunt menite să evidențieze o idee, să convingă, să încânte sau să trezească o emoție.

Sunt utilizate pe scară largă în limbajul literar, așa că abundă în poezie și teatru. Pot fi folosite și în vorbirea de zi cu zi pentru a adăuga un anumit stil și originalitate comunicării.

Există mai multe tipuri de figuri de stil:

  • Metafora: este una dintre cele mai folosite figuri de stil și constă în exprimarea unui concept printr-un altul similar. De exemplu: „ privirea ta este la fel de adâncă precum oceanul ” sau „timpul înseamnă bani”.
  • Hiperbola: constă în exagerarea cantităților, calităților și caracteristicilor. Scopul este de a provoca sentimente și impresii puternice. Pe lângă domeniul literar, este obișnuită în limbajul colocvial, publicitate, propagandă politică și discursuri umoristice. Câteva exemple sunt: „Ți-am spus de un milion de ori ”, „Mor de dragul tău”, etc.
  • Ironia: urmărește să transmită opusul celor afirmate. De exemplu, „Mă bucur că ți-am urmat sfatul!” când sfatul a fost unul prost sau „uite ce tremur de frică” pentru a respinge o amenințare.
  • Întrebări retorice: constă în exprimarea unei întrebări fără a aștepta un răspuns, întrucât intenția este de a consolida sau reafirma propriul punct de vedere. De exemplu: „De câte ori trebuie să-ți spun că nu vreau să fiu cu tine?” sau „unde ai văzut așa ceva?”.

Retorica imaginii

Constă în studiul și aplicarea unor proceduri și tehnici pentru a transmite în mod eficient, estetic și persuasiv un mesaj vizual care convinge și mișcă un anumit public.

Este o disciplină larg utilizată în domeniul comunicațiilor audiovizuale, în principal în publicitate și propagandă.

Teama de a vorbi în public

Retorica are și un rezultat ce este considerat negativ

Retorica a fost puternic criticată de Platon și Socrate. Ei au susținut că esența filosofiei a fost dialectica, o metodă în care rațiunea și discuția duc treptat la descoperirea unor adevăruri importante.

În acest sens, Platon i-a criticat pe sofiști și i-a acuzat că nu caută adevărul, ci vor doar să-i convingă pe alții, indiferent de adevăr.

Această critică este valabilă și astăzi, mai ales când evidențiază folosirea necorespunzătoare sau nepotrivită a artei retoricii în scopuri neetice, precum discursurile goale ale unor politicieni, al căror scop nu este decât să convingă cetățenii.

This might interest you...
15 curiozități despre vise care te vor uimi
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
15 curiozități despre vise care te vor uimi

În acest articol, îți vom dezvălui câteva curiozități despre vise pe care ar trebui să le cunoști. Ești gata să fii uimit/ă?