Efectul Forer: crezi în horoscop sau ghicitoare?
„Așa cum am citit la horoscop: urma să am un conflict în familie săptămâna asta și chiar așa se întâmplă.” „Personalitatea mea este așa cum spune acest test pe care l-am făcut.” Acestea sunt câteva fraze pe care le auzim frecvent. Mit sau realitate? Ce se află în spatele horoscopului? Unul dintre efectele care se declanșează este efectul Forer.
Efectul Forer este un fenomen psihologic care îi face pe oameni să accepte ca proprii anumite generalizări care pot fi aplicate oricărui individ. Este cunoscut și sub denumirea de „eșecul de validare personală” sau „efectul Barnum”. În continuare, vă spunem în ce constă și care sunt caracteristicile sale.
Cum funcționează efectul Forer?
Așa-numitul efect Forer provine dintr-un experiment realizat de psihologul Bertram Forer cu studenții săi. El le-a dat elevilor săi o fișă cu o serie de întrebări, prin care să le evalueze personalitatea.
După ce a primit răspunsurile, le-a oferit rezultatele. Concluziile au fost toate aceleași și au inclus afirmații precum următoarele:
- „Vrei să fii plăcut și admirat de alți oameni și totuși ai tendința să te critici.”
- „Ai o capacitate considerabilă pe care nu ai folosit-o în avantajul tău.”
- „Uneori ai îndoieli serioase dacă ai făcut ceea ce trebuie sau ai luat decizia corectă.”
Apoi, Forer le-a cerut studenților să-și evalueze rezultatul cu un punctaj: 5 dacă erau de acord cu afirmația și 1 în caz de dezacord absolut. Media obținută în urma colectării tuturor testelor a fost de 4,26.
Surpriza a venit atunci când Forer le-a subliniat studenților săi că acestea sunt descrieri preluate dintr-o secțiune de astrologie a unui ziar, confirmând că oamenii tind să se identifice cu afirmații generale și ambigue.
Citește și: Care este efectul lunii asupra oamenilor?
Caracteristicile efectului Forer
Mulți oameni cred în efectul Forer deoarece tinde să prezinte situații posibile și evită termenii absoluți. De exemplu, dacă într-o descriere a personalității citim „urmărești atingerea obiectivelor, deși uneori dificultățile te descurajează”, nu negăm acest fapt; ni se întâmplă celor mai mulți dintre noi.
Cu alte cuvinte, acest efect este autoreferențial, adică îi face pe indivizi să se identifice cu ceea ce citesc. Oamenii preiau indicii din mediul înconjurător care afirmă sau întăresc ceea ce credeau sau gândeau deja.
Este ca și cum ai purta mereu aceiași ochelari atunci când interpretezi o situație. Are foarte mult sens, mai ales când ne place să avem dreptate sau să credem că avem. Un alt motiv pentru care funcționează este faptul că ne este greu să tolerăm incertitudinea.
Avem nevoie să știm ce se va întâmpla și căutăm sentimentul de a controla viitorul. De aceea, atunci când ceva reușește să ne ajute, să ne ghideze și ne lasă cu senzația că putem „călca pe teren ferm”, alegem să credem în acel lucru.
Oamenii acționează ghidați de dorințe, nu de date empirice. Căutăm motive care să dea „mai mult trup” speranțelor noastre. În plus, avem nevoie să explicăm lucrurile care se întâmplă.
Un alt factor decisiv are de-a face cu prezența aspectelor pozitive în descrieri (alegem să credem ceea ce ne poziționează favorabil și respingem lucrurile dezavantajoase) și autoritatea acordată vorbitorului.
Câteva clarificări cu privire la efectul Forer
Efectul Forer se aplică în cazul tuturor generalizărilor ușor de identificat. Cu toate acestea, știința nu trebuie confundată cu pseudoștiința sau cu instrumentele de cercetare, cum ar fi inventarele de personalitate sau testele aferente, care au ca atribute principale fiabilitatea și validitatea.
Citește și: Efectul Mandela: ce este și cum se întâmplă?
Alege ce și când
Nu este vorba despre demonizarea citirii horoscopului sau cititului în palmă. Fiecare persoană poate crede în ceea ce dorește. Important este să știm că dincolo de instrumentele pe care decidem să le folosim, suntem protagoniști ai vieții noastre.
Suntem ființe active cu capacitatea de a decide liber, de a ne răzgândi, de a alege pe ce drum vrem să mergem. În acest sens, nu ar trebui să ne mulțumim cu afirmații simpliste sau restrictive despre noi înșine, ci mai degrabă să încercăm să ne cunoaștem și să știm ce resurse să folosim și când.
Efectul Forer ne invită să ne gândim la potențialul pericol de a căuta confirmarea a ceea ce credem. Această atitudine poate duce la distorsiuni cognitive care ne determină să ignorăm anumite elemente.
De asemenea, duce la o închidere mintală care este departe de creativitate, flexibilitate și toleranță. Ne poate duce chiar la situații periculoase. „Nu există orb mai rău decât cel care nu vrea să vadă.”
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Layne C. Relationship between the “Barnum effect” and personality inventory responses. J Clin Psychol. 1978 Jan;34(1):94-7. doi: 10.1002/1097-4679(197801)34:1<94::aid-jclp2270340122>3.0.co;2-t. PMID: 641192.
- Pérez Álvarez, M. (2020). The scientific imbroglio of psychotherapy: A way out= El embrollo científico de la psicoterapia: cómo salir. Papeles del Psicólogo.
- Concha, D., Ramírez, M. Á. B., Cuadra, I. G., Rovira, D. P., & Rodríguez, A. F. (2012). Sesgos cognitivos y su relación con el bienestar subjetivo. Salud & Sociedad, 3(2), 115-129.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.