Logo image
Logo image

Plasticele de unică folosință: ce sunt și de ce sunt periculoase

5 minute
Articolele de zi cu zi, cum ar fi pungile de cumpărături și sticlele de apă, sunt plastice care se degradează în sute de ani. Aflați ce articole din plastic sunt de unică folosință și cum să le înlocuiți!
Plasticele de unică folosință: ce sunt și de ce sunt periculoase
Ultima actualizare: 12 aprilie, 2023

Pungile de cumpărături, paharele de la petreceri și sticlele de suc par obiecte inofensive. Însă, plasticele de unică folosință afectează ireversibil ecosistemul.

Datele despre deșeurile plastice sunt alarmante. Mările și oceanele sunt principalele zone deteriorate. Existența a cinci insule formate din deșeuri plastice este deja cunoscută; unele sunt mai mari decât Franța și Spania. În consecință, fauna și păsările marine sunt grav afectate.

Limitarea utilizării materialelor plastice de unică folosință este o măsură urgentă pe care marile corporații și guvernele trebuie să o ia. În plus, este o acțiune care poate fi întreprinsă zilnic pentru a ajuta la reducerea poluării.

Ce sunt plasticele de unică folosință?

Vorbim despre obiecte din materiale plastice care sunt folosite o singură dată și apoi aruncate. Materialele plastice sunt fabricate din combustibili fosili, cum ar fi gazul natural, petrolul și cărbunele. Producția este în creștere. Desigur, acest lucru face ca poluarea planetei să se agraveze, deoarece plasticul este foarte dăunător mediului.

Deși producția de plastic a apărut în secolul al XIX-lea, în ultimele decenii aceasta a explodat în popularitate. Companiile mari și-au redus costurile folosind plastic în loc de sticlă pentru sticlele de băuturi. Acesta este doar un exemplu.

Producția a crescut excesiv, iar deșeurile sunt tot mai multe. Potrivit unui raport al Națiunilor Unite, deșeurile plastice au trecut de la 2 milioane de tone în 1950 la aproape 350 de milioane de tone în 2017. Previziunile nu sunt favorabile nici pentru anii următori.

Impactul asupra vieții marine

Consecințele asupra oceanului sunt grave. Un studiu publicat în revista Science a arătat că între 4,8 și 12,7 milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an.

Cifrele s-ar putea înrăutăți considerabil dacă nu se iau măsuri imediate. Se estimează că, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră legate de circuitul plasticului vor reprezenta 15% din totalul emisiilor. Toată această acumulare de deșeuri a generat fenomene fără precedent în istoria planetei: de exemplu, apariția a cinci insule formate din gunoi plastic. Acest material are nevoie de secole întregi pentru a se degrada.

Când este aruncat și expus la soare, plasticul se rupe în bucăți, dând naștere la microplasticele care se acumulează în ocean. Cea mai cunoscută zonă este insula mare din Pacific, situată în vestul Statelor Unite, lângă Hawaii. Aceasta are 1,8 milioane de kilometri pătrați.

Some figure
Plasticul din ocean afectează viața marină și creează insule mari plutitoare care depășesc dimensiunea multor țări.

Cum folosim plasticele de unică folosință?

Aceste obiecte sunt populare și folosite în exces. Potrivit datelor oferite de ONU, 1 milion de sticle de plastic sunt cumpărate în fiecare minut, iar 500 de miliarde de pungi sunt folosite în fiecare an. Acestea sunt unele dintre cele mai folosite obiecte.

Pahare, tacâmuri și obiecte din spumă de polistiren extrudat

Acestea sunt elemente utilizate pe scară largă la petreceri. Aruncarea lor generează tone de deșeuri de plastic care au nevoie de zeci de ani pentru a se degrada. În plus, obiectele din spumă de polistiren extrudat au nevoie de sute de ani pentru a se descompune.

Sticle și capace

Pe lângă producția uriașă la nivel mondial, marea problemă este perioada lungă de degradare a sticlelor. Aceasta poate ajunge până la aproape jumătate de secol.

Plasticul folosit este polietilenul tereftalat, cunoscut și sub numele de PET. Capacele și dopurile sunt fabricate din polipropilenă. Din fericire, acestea sunt materiale reciclabile.

Baloane

În ciuda faptului că sunt distractive pentru copii, baloanele sunt foarte dăunătoare mediului. Măsurile restrictive adoptate de Uniunea Europeană includ și baloanele.

Pungi

Pungile sunt foarte dăunătoare mediului. Sunt produse în cantități mari și au nevoie de peste 100 de ani pentru a se descompune. Multe țări au luat deja măsuri pentru a le înlocui, o sarcină care revine și consumatorilor.

Alte materiale plastice de unică folosință

  • Bețișoare de urechi: obiectul folosit pentru igienizarea urechii este un plastic de unică folosință care are nevoie de 300 de ani pentru descompunere.
  • Paie: au nevoie de un secol pentru a se degrada. În plus, afectează grav speciile marine.
  • Țigări: mucurile de țigară fabricate din acetat de celuloză se degradează în 1-10 ani.
  • Articole de igienă: obiectele precum tampoanele și șervețelele sanitare sunt fabricate și din materiale plastice de unică folosință.
  • Ambalaje: ambalajele plastice sunt foarte dăunătoare pentru mediu.

Recomandăm: Lunea fără carne: trendul care aduce beneficii sănătății și mediului

Some figure
Volumul sticlelor de plastic din lume este imens. Lipsa de conștientizare privind reutilizarea lor complică eliminarea sigură a plasticului.

Evitați plasticele de unică folosință

Amploarea problemei necesită soluții urgente din partea autorităților. De aceea, Uniunea Europeană a aprobat în 2019 o directivă de reducere a consumului de plastic. Regulamentul, care a intrat în vigoare în 2021, interzice vânzarea mai multor materiale plastice de unică folosință, cum ar fi paharele, paiele și bețișoarele de urechi.

În plus, solicită țărilor membre să recicleze un procent din materialele plastice. De asemenea, au fost introduse taxe pentru ambalajele din plastic de unică folosință și generarea de deșeuri. Alte țări care încearcă să schimbe lucrurile includ Bangladesh (unde pungile de plastic sunt interzise de 20 de ani) și Chile.

Pungile din plastic sunt interzise și în Noua Zeelandă, în mai multe țări din Africa și în unele orașe din Statele Unite. Adunarea Generală a ONU a promis că va dezvolta un acord obligatoriu din punct de vedere juridic până la sfârșitul anului 2024, cu angajamentul a peste 175 de țări.

Descoperiți: Mobilierul din ratan: care sunt avantajele și dezavantajele sale?

Acțiuni individuale pentru a înlocui plasticele de unică folosință

Dincolo de măsurile guvernamentale, consumul mai mic al acestor materiale plastice contribuie la reducerea deșeurilor. De exemplu, folosiți sacoșe de pânză pentru a face cumpărături sau alegeți ustensile reutilizabile pentru a organiza un eveniment.

Consumul de produse vrac elimină ambalajele. Înlocuirea articolelor de igienă cu articole reutilizabile este o măsură utilă și realizabilă. Alegeți materiale mai puțin poluante, precum lemnul, ceramica sau bambusul.

În calitate de clienți ai anumitor afaceri sau companii, este important să le cereți să aibă grijă de mediu. Postați mesaje pe rețelele de socializare sau lăsați comentarii la postările acestora.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • JENNA R. JAMBECK, ROLAND GEYER, CHRIS WILCOX, THEODORE R. SIEGLER, MIRIAM PERRYMAN, ANTHONY ANDRADY, RAMANI NARAYAN, KARA LAVENDER LAW. Plastic waste inputs from land into the ocean. Revista Science. 13 Feb 2015 Vol 347, Issue 6223. pp. 768-771. Disponible en: https://www.science.org/doi/abs/10.1126/science.1260352?siteid=sci&keytype=ref&ijkey=BXtBaPzbQgagE
  • Montero Mórtola, Cecilia,  BOLSAS DE PLÁSTICO Y LAZOS SOCIALES. NOTAS DE CAMPO SOBRE RECICLAJE. Aposta. Revista de Ciencias Sociales [Internet]. 2011; (48):1-24. Recuperado de: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=495950244001
  • ONU Medio Ambiente. Plásticos De Un Solo Uso: Una Hoja De Ruta Para La Sostenibilidad. Ed. Giacovelli Claudia et al. ONU Medio Ambiente, 2018. Disponible en: https://www.unep.org/es/resources/informe/plasticos-de-un-solo-uso-una-hoja-de-ruta-para-la-sostenibilidad
  • Clara Bollaín-Pastor y David Vicente-Agulló. Presencia de microplásticos en aguas y su potencial impacto en la salud pública. Ministerio de Sanidad, Consumo y Bienestar social. Revista Española de Salud Pública, vol. 93, e201908064, 2019. Disponible en: https://www.redalyc.org/journal/170/17066277062/html/
  • Sánchez Artunduaga, Pompilio, Edier Hernán Bustos Velazco, and Jaime Duván Reyes Roncancio. “La Educación Ambiental: Problemática de Los Plásticos de Un Solo Uso En Las Instituciones Educativas.” Revista Boletín Redipe 10.4 (2021): 103–123. Disponible en: https://doi.org/10.36260/rbr.v10i4.1253

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.