Testul de urează: procedură, rezultate și întrebări
 

Testul de urează: procedură, rezultate și întrebări

Testul de urează este o alternativă rapidă la studiul histologic al mucoasei gastrice pentru identificarea microorganismelor. Este util în special în determinarea prezenței bacteriei Helicobacter pylori.
Testul de urează: procedură, rezultate și întrebări

Ultima actualizare: 27 august, 2022

Testul de urează este utilizat pentru a identifica prezența microorganismelor purtătoare de enzima ureazei. Bacilii enterici, de exemplu, au capacitatea de a hidroliza ureea în amoniac și bicarbonat de sodiu, pe care apoi le putem identifica sub formă de dioxid de carbon.

Creat de Christensen, principala sa utilitate se învârte în jurul capacității de a identifica Helicobacter pylori. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), infectarea cu această bacterie este principala cauză a gastritei cronice și a ulcerului peptic și este implicată în diferite tipuri de cancer gastric și metaplazie intestinală.

Testul de urează: principii

Prezența enzimei urează hidrolizează ureea, producând amoniac și bicarbonat de sodiu. Amoniul alcalinizează mediul, crescând pH-ul și ducând la schimbări de culoare. Acest lucru permite identificarea bacililor enterici care poartă enzima.

Creșterea pH-ului determină o schimbare a culorii roșu fenol de la portocaliu deschis (la pH 6,8), la roz sau roșu (la pH 8,1). Testul de urează este considerat pozitiv atunci când devine roz/roșu în mai puțin de 24 de ore.

Testul poate identifica diferite microorganisme:

  • Proteus spp
  • Klebsiella spp
  • Citrobacter spp
  • Corynebacterium spp
  • Brucella spp
  • Tersinia spp
  • Cryptococcus spp
  • Staphylococcus saprophyticus
  • Staphylococcus epiderm
  • Helicobacter spp
Este cel mai utilizat test în biopsia mucoasei gastrice pentru a detecta prezența bacteriei Helicobacter pylori.

În ce constă procedura?

Testul clasic se efectuează în timpul endoscopiei gastrointestinale superioare sau gastroscopiei. Este o procedură invazivă care evaluează esofagul și stomacul. Dacă testul este pozitiv, rezultatul îi permite gastroenterologului să înceapă rapid tratamentul pentru infecția cu Helicobacter pylori. Acest lucru ameliorează simptomele și previne progresia inflamației.

În timpul gastroscopiei, se iau probe de mucoasă gastrică, ce se pun într-un mediu de cultură care conține uree și roșu fenol (indicator de pH). Mediul de cultură trebuie păstrat la temperatura camerei timp de 24 de ore.

Specialist care face testul de urează

Analiza rezultatelor

Dacă înainte sau după 24 de ore, mediul de cultură devine roz sau roșu intens, se consideră că testul este pozitiv. Dacă nu se observă schimbarea culorii (sau dacă devine mai gălbuie), rezultatul este negativ

Testul trebuie interpretat în primele 24 de ore pentru a evita rezultatele fals pozitive. Ureea se poate degrada, modificând culoarea mediului.

În mod similar, ureea este foarte sensibilă la căldură și lumină, de aceea este recomandat să fie păstrată la temperaturi cuprinse între 2 și 8 grade Celsius, în întuneric.

Testul de respirație cu uree: o alternativă non-invazivă pentru testul de urează

Această variantă este o modalitate non-invazivă, rapidă și ieftină de a identifica ureaza în mucoasa gastrică. Este un test foarte sensibil și specific.

În acest caz, se administrează uree marcată cu carbon radioactiv 14 sau carbon neradioactiv 13. Dacă infecția cu H. pylori este prezentă, bicarbonatul de sodiu produs de reacția urazică produce dioxid de carbon marcat în aerul expirat.

Aerul expirat poate fi colectat. Dioxidul de carbon marcat de carbonul radioactiv 14 este detectat ca indicator al infecției.

Cei doi izotopi, carbonul 14 și carbonul 13, oferă practic aceeași acuratețe în diagnostic. Cu toate acestea, carbonul 13 necesită echipamente specializate, cum ar fi un spectrometru de masă. Deși carbonul 14 este radioactiv, radiația este foarte scăzută și inofensivă.

Importanța identificării precoce a bacteriei Helicobacter pylori

Helicobacter pylori aparține genului Helicobacter – bacterii în formă de spirală cu flageli gram negative. Pentru a supraviețui, au nevoie de concentrații scăzute de oxigen. Sunt legate de catalază, oxidază și urează.

Testul de urează nu identifică metaplazia intestinală, distrofia sau atrofia gastrică. De asemenea, nu cuantifică daunele cauzate de utilizarea de lungă durată a inhibitorilor pompei de protoni, de administrarea de analgezice antiinflamatoare nesteroidiene sau de sângerare activă. De aceea, în prezența unor modificări ale tubului digestiv superior, se recomandă efectuarea unei gastroscopii cu prelevare.

Testul de urează permite identificarea rapidă a Helicobacter pylori și inițierea timpurie a tratamentului. Rezultatele studiului histologic pot dura între 3 și 5 zile.

Testul nu furnizează rezultate fals pozitive, motiv pentru care tratamentul poate fi administrat rapid. Sensibilitatea sa este, de asemenea, mare.

Medici care fac testul de urează

Testul de urează este simplu, rapid și eficient

Testul de urează permite obținerea rezultatelor într-o fereastră de maxim 24 de ore. Histologia biopsiei poate dura cel puțin 3 zile.

Tratamentul infecției poate fi administrat înainte de primirea rezultatului biopsiei.

Există mai multe tehnici pentru diagnosticarea infecției cu Helicobacter pylori. Putem menționa histologia, testul de urează, cultura de laborator, citologia sau reacția în lanț a polimerazei (PCR). În plus, există și tehnici non-invazive, precum determinarea anticorpilor în ser sau testul de respirație cu uree.

Diagnosticul primar prin endoscopie și biopsie este ideal. Aceste metode funcționează și pentru a evalua progresul infecției și răspunsul la tratament.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Aguilar C, Saavedra P, Mendoza G, Bussalleu A, Cok J, Martínez F, et al. Estudio de la prueba de la ureasa o test de aliento (TA) y correlación con biopsia gástrica para la detección de Helicobacter pylori (Hp) en pacientes dispépticos del Hospital Nacional Cayetano Heredi – Lima. Revista de Gastroenterología del Perú 2007;27(2). Disponible en http://www.scielo.org.pe/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1022-51292007000200006&lng=es&tlng=es.
  • Álvarez M, Ríos E, Fernández R. Desarrollo de una prueba de ureasa para la detección de Helicobacter pylori y su valoración como test diagnóstico: estudio multicéntrico. Gastroenterol. latinoam 1998;9(2).
  • Bravo E, et al. Utilidad del Test Rápido de Ureasa par ala detección de Helicobacter pylori en la hemorragia digestiva alta por úlcera péptica. Rev. gastroenterol. Perú 2011;31.
  • Calle G, Galindo T. Validación de un test de Ureasa para diagnóstico de Helicobacter Pylori (H.P), en comparación con el Clotest y en referencia a la Histología. Revista de la Facultad de Ciencias Médicas 2010;29(31). Disponible en http://dspace.ucuenca.edu.ec/handle/123456789/19996.
  • Cifuentes P, Topor J, Avagnina A, Elsner B, Moore R, Barberos C, et al. Validación de un test de ureasa rápido para el diagnóstico de la infección por H. Pylori. Acta gastroenterol. latinoam 2002;32(1).

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.